All official European Union website addresses are in the europa.eu domain.
See all EU institutions and bodiesFaceți ceva pentru planeta noastră, imprimaţi această pagină numai dacă este necesar. Chiar şi o acţiune de mici dimensiuni poate face o diferenţă enormă atunci când milioane de oameni o fac!
Economia Europei și starea de bine a cetățenilor săi depind semnificativ de un mediu natural sănătos și rezilient, de o climă stabilă și de utilizarea sustenabilă pe termen lung a resurselor. Odată cu începerea noului ciclu de negociere a politicilor europene, orientările politice ale președintei alese a Comisiei și scrisorile de misiune adresate viitorilor comisari reafirmă calea către sustenabilitate, acordând în același timp o atenție suplimentară competitivității și securității, pentru a mări reziliența Europei la crizele actuale și viitoare.
Impactul schimbărilor climatice și modul în care societățile noastre pot face față și se pot pregăti mai bine pentru amenințările și riscurile la adresa sănătății și stării noastre de bine au fost domenii de lucru esențiale pentru AEM în acest an. Am stat de vorbă cu trei experți, Ine Vandecasteele, Aleksandra Kazmierczak și Eline Vanuytrecht, care au analizat îndeosebi cum ne putem adapta mai bine și cum putem fi mai rezilienți în orașe, precum și cum să identificăm riscurile emergente ale schimbărilor climatice pentru sănătate, cauzate de inundații, secetă și calitatea apei.
Cetățenii din întreaga Europă sunt pe punctul de a alege noul Parlament European și de a stabili direcția politicilor UE pentru următorii cinci ani. Am întrebat-o pe Leena Ylä-Mononen, director executiv al Agenției Europene de Mediu (AEM), despre importanța acestor alegeri și despre provocările viitoare legate de mediu și climă.
AEM a publicat recent Evaluarea europeană a riscurilor climatice (EUCRA), un raport major care ar trebui să ajute Europa să combată riscurile tot mai mari generate de schimbările climatice. I-am intervievat pe colegii noștri Julie Berckmans, Marianne Dons Tychsen și Hans-Martin Füssel, care au lucrat îndeaproape la acest raport în ultimii doi ani.
Degradarea mediului și schimbările climatice ne afectează pe toți — sănătatea, economia și societatea noastră. Pentru a aborda provocările și consecințele din ce în ce mai mari, Europa a stabilit politici și obiective ambițioase. Bilanțul progreselor înregistrate arată că, pentru a ajuta UE să progreseze în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, este nevoie de aplicarea deplină a politicilor în materie de mediu și climă, eventual de măsuri suplimentare și integrarea în alte domenii ale politicii. O finanțare adecvată este esențială pentru a accelera progresele.
Uniunea Europeană a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește îmbunătățirea calității aerului prin adoptarea și punerea în aplicare a unor politici și măsuri începând cu anii ’80. Cu toate acestea, poluarea aerului continuă să reprezinte cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea oamenilor în Europa. Acest risc devine și mai mare când este combinat cu efectele schimbărilor climatice, precum căldura extremă, care afectează grupurile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă și copiii.
Uniunea Europeană și statele sale membre pun din ce în ce mai mult accentul pe biomasă și pe modul în care aceasta poate sprijini tranziția către o economie sustenabilă și neutră climatic. Am intervievat-o pe Katarzyna Kowalczewska, expert AEM în agricultură și integrarea folosinței terenurilor, a schimbării folosinței terenurilor și a silviculturii (LULUCF), despre recenta publicație a AEM „Problema europeană a biomasei” și despre motivele pentru care acest subiect necesită o analiză atentă din partea factorilor de decizie politică.
Utilizarea substanței chimice sintetice bisfenol A (BPA), utilizată în multe recipiente pentru alimente din plastic și metal, dar și în alte produse de consum, și expunerea populației la aceasta, reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare pentru mulți oameni din Europa. Ne-am întâlnit cu Magnus Løfstedt, expert al AEM în domeniul substanțelor chimice, mediului și sănătății, pentru a discuta despre nota de informare recent publicată de AEM cu privire la riscurile pe care le prezintă bisfenolul A.
De la incendiile forestiere la inundațiile dezastruoase care au avut loc în sudul Europei, vara anului 2023 va rămâne în amintirile noastre ca fiind un an cu condiții meteorologice extreme. Cât de pregătiți suntem pentru asemenea evenimente și care este impactul lor? Valurile de căldură necruțătoare care afectează milioane de europeni de pe întreg continentul, incendiile de vegetație și inundațiile fulgerătoare care afectează numeroase comunități necesită acțiuni și mai ambițioase pentru a pregăti o nouă realitate și pentru a accelera totodată tranziția către sustenabilitate.
Oamenii sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care îl are consumul asupra naturii și climei. Una dintre principalele categorii de consum sunt îmbrăcămintea și alte produse textile. Am discutat cu Lars Mortensen, expert al AEM în economie circulară, consum și producție, care a lucrat la mai multe evaluări legate de textile și de impactul lor asupra mediului.
Anul 1972: Îmi amintesc că mergeam spre casă cu tatăl meu venind de la târgul de carte din Anvers, cu o grămadă de cărți. Trei mi-au rămas în minte: o carte despre speciile pe cale de dispariție, Atlasul Lumii publicat de The Times și Limitele creșterii economice. De-a lungul anilor, tata a continuat să-mi stimuleze curiozitatea față de natură, o lume mult mai mare decât cea care se află în imediata noastră apropiere, și de științele care inițiau dezbateri critice despre viitorul societății.
Ce este finanțarea durabilă și ce rol poate juca în tranziția Europei către neutralitate în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon? Am solicitat expertului principal al AEM în domeniul finanțării durabile, Andreas Barkman, să explice ce a făcut UE pentru a se asigura că sectorul financiar își îndeplinește rolul care îi revine în ecologizarea sistemului nostru financiar pentru a sprijini dezvoltarea durabilă.
Secetele, valurile de căldură și incendiile forestiere din vara anului 2022 au reamintit clar de ce atenuarea schimbărilor climatice reprezintă o provocare definitorie a secolului XXI. Angajamentul UE de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050 este cea mai ambițioasă agendă privind clima din lume. Îndeplinirea acestui obiectiv este un model esențial pentru ca alte țări și regiuni să procedeze la fel.
În fața schimbărilor climatice, a creșterii prețurilor la energie și a preocupărilor legate de securitatea aprovizionării, sursele regenerabile de energie, cum ar fi energia eoliană și solară, par a fi o cale de urmat evidentă. De ce ar fi nevoie pentru a transforma sistemul energetic european existent într-un sistem bazat pe surse regenerabile?
Societățile depind în multe privințe de circulația economică și eficientă a persoanelor și a bunurilor de la un loc la altul. Comerțul internațional ne oferă acces la produse și piețe străine. Oamenii au nevoie de modalități de a merge la școală, serviciu și alte activități. Transportul reprezintă o parte esențială a modului nostru de viață, dar, în starea sa actuală, este dependent de combustibilii fosili și exercită o presiune considerabilă asupra mediului și climei.
Pactul verde european pune accentul pe principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, pe asigurarea unei tranziții juste, în crearea unei economii mai moderne, mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor și mai competitive. Ce înseamnă în practică o tranziție justă din punct de vedere social? Am discutat cu Jorge Cabrita, director de cercetare la Eurofound.
Europa își acoperă o pondere tot mai mari a nevoilor sale energetice cu surse regenerabile, dar depinde în continuare de petrol și gaze. Având în vedere evoluția rapidă a prețurilor la energie, preocupările privind încălzirea locuințelor în această iarnă și angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, trebuie să economisim energie, să diversificăm sursele acesteia, să accelerezăm trecerea la surse regenerabile de energie și să sprijinim persoanele cele mai vulnerabile.
Europa se îndreaptă către un viitor al energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Anul 2020 a marcat o etapă importantă, întrucât UE și-a atins primele trei obiective în materie de climă și energie, și anume reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % față de nivelurile din 1990, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile utilizate la 20 % și îmbunătățirea eficienței energetice cu 20 %.
Banca Europeană de Investiții (BEI) este cea mai mare instituție financiară multilaterală din lume și unul dintre cei mai mari furnizori de finanțare a combaterii schimbărilor climatice sub formă de granturi, împrumuturi și garanții. Am intervievat-o pe Eva Mayerhofer, specializată în biodiversitate și mediu în cadrul BEI, cu privire la provocările și oportunitățile de accelerare a tranziției verzi a Europei prin finanțare durabilă.
Miza nu a fost niciodată mai mare. Planeta noastră se încălzește și pierde specii într-un ritm alarmant. Două conferințe mondiale desfășurate în ultimele două luni au adunat oameni din întreaga lume în jurul unui subiect comun – clima și biodiversitatea. Provocările din ambele domenii sunt simptome ale aceleiași probleme: modul nesustenabil în care producem și consumăm. În pofida complexității lor, negocierile sunt esențiale pentru sensibilizarea la nivel mondial, pentru consens și pentru acțiuni urgente.
For references, please go to https://eea.europa.eu./ro/articles/all-articles or scan the QR code.
PDF generated on 2024-12-22 22:29
Engineered by: Echipa Web AEM
Software updated on 26 September 2023 08:13 from version 23.8.18
Software version: EEA Plone KGS 23.9.14
Acţiuni asupra documentului
Distribuiți altor persoane