Interviu — În căutare de soluții la schimbările climatice: adaptarea joacă un rol esențial

Ce pot face orașele ca să protejeze mai bine cetățenii și să îmbunătățească reziliența?

Ine:

Orașele joacă un rol esențial nu numai în protejarea propriilor cetățeni, ci și în asigurarea rezilienței globale și de lungă durată la schimbările climatice și a sustenabilității mediului. Cele trei crize, a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării, sunt interconectate și se extind permanent, impactul lor fiind și mai intens în zonele urbane dense și foarte populate.

Cu un număr tot mai mare de persoane care locuiesc în zonele urbane, orașele trebuie să acționeze responsabil și urgent, având totodată potențialul de a fi adevărați vectori ai schimbării. Orașele pot avea obiective climatice mai ambițioase decât cele de la nivel național, 51 % din orașele mai mari din Europa având în prezent planuri locale specifice de acțiune în domeniul climei, cu obiective clare privind adaptarea. 

Orașele pot adapta proiectele la impactul local specific asupra climei și pot lua în considerare nevoile locale, sensibilitatea și cultura. Angajamentul comunității este recunoscut, de asemenea, ca unul dintre principalii catalizatori ai unei adaptări reușite, acesta fiind nivelul de administrare la care adaptarea se poate realiza cel mai bine. Orașele din Europa au contexte, capacități și experiențe extrem de diverse și se află în stadii foarte diferite de pregătire pentru adaptare, dar majoritatea iau deja anumite măsuri.

Puteți menționa câteva exemple de proiecte reușite de adaptare urbană?

Politicile și măsurile de adaptare au ca scop creșterea rezilienței la schimbările climatice. În zonele urbane, măsurile pot fi acțiuni pentru a mări infiltrarea excesului de apă pluvială, pentru asigurarea răcirii, pentru evitarea construcțiilor în zonele cu risc mare sau pentru informarea populației și furnizarea de măsuri de asigurare și de rețele de asistență socială. Exemplele de proiecte reușite de adaptare provin, în general, din orașe care beneficiază de sprijin politic constant, de finanțare pentru adaptare și de o puternică implicare a comunității.

În Poznan, Polonia, un proiect pentru locuri de joacă naturale transformă terenurile de joacă în spații verzi multifuncționale deschise publicului, care se axează pe educația ecologică și pe sensibilizarea publicului cu privire la importanța naturii. La fel ca în proiectul OASIS din Paris, spațiile verzi suplimentare pot fi astfel deschise publicului ca să se adăpostească în timpul valurilor de căldură. Un alt exemplu pe care îl pot menționa este cel al orașului Gent, din Belgia, care limitează deja noile construcții de clădiri impunând condiția de „zero emisii nete” - astfel încât, pentru a obține autorizația de construire, o suprafață egală din oraș trebuie dezasfaltată sau reconvertită în spațiu verde.

În contextul riscurilor tot mai mari ale schimbărilor climatice, vor fi suficiente aceste proiecte pentru a reduce efectele negative?

Din păcate, nu; deși sunt foarte importante pe plan local, ele vor avea doar un impact limitat dacă nu vor fi extinse și integrate la scară largă. În primul rând, trebuie depuse toate eforturile posibile pentru a îndeplini obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice, precum și pentru a face o revizuire generală a modelelor actuale de consum și producție nesustenabile. Dacă nu se face acest lucru, efectele schimbărilor climatice în viitor vor depăși cu mult tot ce s-ar putea realiza prin acțiuni de adaptare.

De exemplu, 91 % din orașe introduc în planurile de adaptare o formă de soluții bazate pe natură, recunoscând numeroasele beneficii conexe ale spațiilor urbane verzi și albastre. Având însă în vedere amploarea efectelor actuale și viitoare preconizate ale schimbărilor climatice, aceste măsuri nu vor fi probabil suficiente pentru a reduce semnificativ efectele negative, nici măcar la nivel local. Ele trebuie combinate cu infrastructura fizică, precum și cu sisteme eficiente de avertizare timpurie și cu măsuri de administrare și economice.

Adaptarea poate contribui la reducerea vulnerabilităților locale, dar rata actuală de adoptare a măsurilor nu va fi suficientă. Deși în Europa se recunoaște din ce în ce mai mult importanța adaptării, ea trebuie adoptată în toate sectoarele și la toate nivelurile de administrare pentru ca societățile noastre să facă față efectelor actuale și viitoare ale schimbărilor climatice. Implicarea grupurilor de cetățeni și a sectorului privat în facilitarea unor investiții mai extinse în adaptare și menținerea proiectelor de adaptare s-ar putea dovedi de importanță capitală. Integrarea nevoilor de adaptare, în special în sectoarele cele mai afectate, cum sunt apa și sănătatea, ar reprezenta, de asemenea, un important pas înainte. 

De ce ar trebui să fim îngrijorați de riscurile schimbărilor climatice pentru sănătate, cauzate de inundații, secetă și calitatea apei? 

Aleksandra:

Societatea noastră este foarte expusă la riscurile schimbărilor climatice, precum inundațiile, deficitul de apă și calitatea precară a apei. Unul din opt europeni trăiește în prezent în zone inundabile. Cu toate că multe dintre aceste zone au mijloace de apărare împotriva inundațiilor, gradul de securitate pe care îl oferă variază. Inundațiile nu numai că provoacă decese (aproape 5 600 de oameni și-au pierdut viața ca urmare directă a inundațiilor din ultimele patru decenii) și răniri, dar cauzează și stres, care duce adesea la tulburări de stres post-traumatic și la implicații de lungă durată asupra sănătății psihice, de exemplu depresia, pentru persoanele afectate.

Și inundațiile pot polua: aproape 15 % din instalațiile industriale din Europa sunt situate în zone inundabile. Se estimează că în Europa, în urma ploilor abundente, aproximativ 650 000 de revărsări din sisteme de canalizare combinate înrăutățesc calitatea apei.

În același timp, stresul hidric permanent afectează deja 30 % din populația din sudul Europei. Restricțiile și raționalizarea apei – care există deja în unele regiuni – și creșterile inevitabile ale prețurilor, pe măsură ce se termină rezervele, pot afecta capacitatea gospodăriilor mai sărace sau mai mari de a-și satisface nevoile de igienă. În plus, perioadele lungi uscate și fierbinți facilitează răspândirea incendiilor de pădure, cu precădere în sudul Europei, dar tot mai des și în alte regiuni. Ele reprezintă un risc direct pentru sănătate, prin focul propriu-zis, dar și expunerea la substanțele chimice dăunătoare din fumul produs are consecințe atât acute, cât și cronice asupra sănătății.

Deși este, în general, foarte bună, și calitatea apei pe care o bem sau în care înotăm este în pericol. Creșterea temperaturii aerului și a apei favorizează proliferarea agenților patogeni, ceea ce mărește riscul de boli transmise prin apă. Debitele mici din perioadele secetoase măresc concentrațiile de poluanți și de produse farmaceutice, necesitând o tratare costisitoare a apelor reziduale. Mai mult, în perioadele uscate și fierbinți, proliferarea cianobacteriilor în apele bogate în nutrienți poate afecta calitatea apei.

Este o problemă care se agravează?

Da. Schimbările climatice se produc aici și acum. Tiparele de precipitații se schimbă și se preconizează că vor continua să se schimbe, iar fenomenele de precipitații foarte abundente – principala cauză a inundațiilor – vor deveni mai probabile în întreaga Europă. Nivelul mărilor este în creștere de-a lungul majorității coastelor europene, ceea ce intensifică magnitudinea inundațiilor de coastă și mărește riscul de intruziuni saline în pânzele freatice. Seceta și riscul de incendii de pădure vor crește în viitor în cea mai mare parte a Europei, Europa de Sud fiind o „zonă fierbinte” deosebită.

În același timp, modelele actuale de dezvoltare pun din ce în ce mai mulți oameni în pericol – între 2011 și 2021, peste 900 000 de oameni s-au mutat în zone inundabile! Seceta va mări probabil concurența pentru resursele limitate de apă între agricultură, industrie și alimentarea publică cu apă.

În diferite regiuni europene apar riscuri diverse. Europa de Sud și de Est se confruntă cu un risc din ce în ce mai mare de focare de virus West Nile, ca urmare a schimbării tiparelor de precipitații, care favorizează adaptarea țânțarilor purtători ai virusului și măresc riscul de transmitere între animale și oameni. Printre bolile infecțioase tot mai frecvente cauzate de temperaturile mari ale apei se numără vibrioza, care se ia prin contact cu bacteriile Vibrio în ape calde, cu salinitate mică, în special de-a lungul coastelor Mării Baltice și Mării Nordului.

Alte riscuri emergente pentru sănătatea umană sunt mobilizarea substanțelor chimice și posibil a agenților patogeni din cauza dezghețării permafrostului în nordul Europei și intoxicația ciguatera în jurul Insulelor Canare, Madeira și în vestul Mării Mediterane.

Care sunt principalele măsuri care se pot lua pentru a preveni alte efecte asupra sănătății?

Prevenirea eficientă a riscurilor pentru sănătate cauzate de inundații, de lipsa apei și de înrăutățirea calității apei în contextul schimbărilor climatice necesită acțiuni din partea mai multor actori. Pentru a da câteva exemple, sectorul sănătății trebuie să fie mai bine pregătit pentru a face față problemelor legate de climă în viitor, printr-o mai mare reziliență a unităților de asistență medicală la fenomenele meteorologice extreme; o mai bună educație și formare a personalului medical; pregătire pentru a face față unei cereri mai mari de servicii medicale din cauza vătămărilor corporale, a incidenței crescute a bolilor infecțioase sau a problemelor psihice.

Pe lângă sectorul sănătății, amenajarea teritoriului sensibilă la schimbările climatice și mediile construite reziliente sunt esențiale pentru reducerea expunerii oamenilor la riscurile legate de apă în contextul schimbărilor climatice. În zonele de risc ar trebui să evităm dezvoltarea nouă sau continuarea dezvoltării și să aplicăm soluții bazate pe natură, de exemplu zone umede artificiale sau sisteme sustenabile de drenare care să favorizeze circuitul natural al apei. Ar trebui să acordăm prioritate și proiectării clădirilor pentru a ne asigura că sunt rezistente la inundații, incendii și secetă. Pe termen lung se poate avea în vedere mutarea din zonele inundabile, zonele cu risc de incendii de pădure și zonele cu deficit de apă.

Cum acționează Observatorul european al climei și sănătății pentru a îmbunătăți adaptarea?

Eline:

Observatorul european al climei și sănătății îmbunătățește cunoștințele noastre despre amenințările la adresa sănătății induse de schimbările climatice și potențialele intervenții ca răspuns la acestea, cu scopul final de a proteja sănătatea populației europene și de a face sistemul de sănătate european mai rezistent. Realizează acest lucru facilitând accesul la cunoștințele, datele și instrumentele privind interacțiunea dintre climă și sănătate.

Pe portalul Observatorului, părțile interesate pot găsi dovezi cu privire la riscurile pentru sănătate pe care le prezintă, de exemplu, canicula, seceta și inundațiile, precum și pericolele mai puțin evidente generate de schimbările climatice, de exemplu alunecările de teren sau bolile infecțioase. Indicatorii bazați pe date ne permit să monitorizăm evoluția modului în care sănătatea noastră este expusă, vulnerabilă sau afectată de schimbările climatice. 

În plus, portalul oferă și informații foarte concrete, de exemplu, prognoza privind poluanții atmosferici sau polenul, vizualizatori de hărți axați pe riscurile pentru sănătate, de exemplu localizarea școlilor sau spitalelor din zonele inundabile, precum și studii de caz privind răspunsurile aplicate la riscurile pentru sănătate. Aceste resurse pot servi drept inspirație pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și pot contribui la pregătirea pentru abordarea riscurilor la adresa sănătății și răspunsul la aceste riscuri. Pe lângă asigurarea accesului la toate aceste resurse pe portal, Observatorul încurajează, de asemenea, colaborarea și schimbul de cunoștințe între actorii relevanți care au un rol în consolidarea rezilienței Europei împotriva efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății.

Cum funcționează Observatorul în practică?

Observatorul este un parteneriat între multe organizații internaționale cu expertiză și interes în domeniul climei și/sau al sănătății, care contribuie la dezvoltarea și accesibilizarea cunoștințelor privind riscurile și răspunsurile în domeniul climei și sănătății. Împreună cu Comisia Europeană, AEM gestionează parteneriatul cu Observatorul. Toți partenerii colaborează pentru a realiza obiectivele incluse în planurile de lucru bianuale convenite de comun acord, ale căror rezultate îmbogățesc constant portalul Observatorului.

În plus, AEM publică periodic rapoarte pe baza cunoștințelor din portal, de exemplu recentul raport care reunește informații despre cum să se răspundă la riscurile generate de inundații, secetă și calitatea apei.

Cum a contribuit Observatorul la îmbunătățirea adaptării și a rezilienței?

Resursele Observatorului permit utilizatorilor să monitorizeze principalele riscuri și efecte ale schimbărilor climatice asupra sănătății și, prin exemplele de intervenții eficace și favorabile incluziunii, sunt sursă de inspirație pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Observatorul joacă, de asemenea, un rol esențial în sensibilizarea cu privire la problema sănătății climatice și facilitează o informare mai bună a comunității din domeniul sănătății și a altor părți interesate din Europa despre aspectele legate de climă și o mai mare implicare a acestora în procesul decizional de adaptare.

Pe baza activităților Observatorului, factorii de decizie politică pot integra adaptarea mai sistematic și mai consecvent în politicile și sistemele de sănătate naționale și subnaționale, iar autoritățile publice pot anticipa și preveni mai bine și în timp util amenințările schimbărilor climatice la adresa sănătății.

Ce rapoarte viitoare va produce AEM în acest domeniu de activitate?

Aleksandra:

Un subiect care reiese limpede din activitatea de adaptare axată pe probleme urbane și pe sănătate, precum și, în sens mai larg, din Evaluarea europeană a riscurilor climatice este inegalitatea efectelor schimbărilor climatice asupra diferitelor părți ale societății noastre, împreună cu nevoia de răspunsuri echitabile, care să țină seama de inegalitățile existente pentru a asigura aceleași oportunități și rezultate pentru toți.

Recunoscând importanța „rezilienței juste”, AEM va publica în 2025 un raport axat pe acest subiect. Din perspectiva sănătății, AEM, Comisia Europeană și alți parteneri elaborează în prezent planul de lucru al Observatorului european al climei și sănătății pentru 2025-2026, care va stabili temele prioritare.

De asemenea, înțelegem de la părțile interesate că informațiile și cunoștințele colectate pe portalul Observatorului ar trebui diseminate mai bine factorilor de decizie de la nivel național și subnațional și practicienilor din domeniul sănătății din țările europene. Prin urmare, intenționăm mai ales ca în viitorul apropiat să ne asigurăm că aceste cunoștințe ajung la actorii principali, pentru a contribui la consolidarea capacităților în ceea ce privește legătura dintre climă și sănătate.

Ine:

Vom continua să monitorizăm, să evaluăm și să scoatem în evidență eforturile importante depuse la nivel subnațional în domeniul adaptării, cu actualizări continue pe platforma Climate-ADAPT a AEM. Ne vom concentra în viitor și pe note de informare mai regulate și mai scurte.

Mesajul consecvent care reiese din acest raport este nevoia de a sprijini și mai mult localitățile mici, care ar putea avea mai puține resurse financiare și tehnice pentru a introduce acțiuni de adaptare. Într-o viitoare notă de informare se va analiza cum pot fi sprijinite mai bine aceste localități, inclusiv la nivelul UE.