Energie sigură, accesibilă și curată în perioade de criză?

Tragedia umană cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia a șocat lumea și a schimbat viețile a milioane de ucraineni. Costurile umane ale războiului sunt incomensurabile și cresc cu fiecare zi care trece. În urma primului șoc, au început să apară și alte impacturi. Unul dintre acestea este amenințarea la adresa aprovizionării constante și la prețuri accesibile cu energie a Europei.

Multe aspecte ale vieții noastre depind de energie. Folosim energie pentru a ne încălzi locuințele, pentru a ne găti mâncarea și pentru a deplasa bunuri și persoane. Securitatea energetică se referă, în esență, la disponibilitatea continuă a unei cantități suficiente de energie în scopul utilizării actuale și viitoare.

Traversăm o nouă criză energetică?

A avea acces la energie suficientă nu înseamnă neapărat capacitatea de a o plăti. Familiile și comunitățile se pot confrunta cu „sărăcia energetică”. Într-un sondaj realizat la nivelul UE în 2020, 8 % din populație a declarat că nu este în măsură să își încălzească locuința în mod adecvat.

Potrivit Eurostat, în ianuarie 2022, rata anuală a inflației pentru energie în general a fost de 27 % în UE. Prețul gazelor naturale a fost cu 40 % mai mare decât în ianuarie 2021. Unele țări au  resimțit mai grav această creștere a prețului gazelor decât altele: prețurile au crescut cu 67 % în Belgia și cu 58 % în Olanda. Multe țări au introdus sisteme de subvenționare pentru a reduce facturile la energie. În același timp, respectivele subvenții nu trebuie să elimine stimulentele pentru economisirea de energie.

Adoptarea unor actiuni pe termen scurt pentru sprijinirea durabilității pe termen lung

Geopolitica energetică a modelat istoria și în trecut. Șocurile petroliere din anii 1970, în care principalele țări producătoare de petrol au redus exporturile din motive economice și politice, au provocat schimbări în politica mondială și în producția și piețele mondiale de energie. Țările au luat măsuri pe termen scurt pentru a interzice zborul sau condusul în anumite zile, unele au investit în piste pentru biciclete pentru a reduce cererea de petrol, iar altele și-au diversificat sursa importurilor sau au extras petrol și gaze din noi rezerve.

Războiul din Ucraina poate declanșa o schimbare la fel de importantă a sistemului energetic european. La doar 2 săptămâni de la începutul invaziei ruse, liderii UE s-au reunit la Versailles, Franța, și au convenit să reducă dependențele energetice ale Europei. Aceștia au solicitat reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili, accelerând în același timp dezvoltarea surselor regenerabile de energie și sporind eficiența energetică.

Necesitatea de a găsi o cale către un sistem energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon este urgentă pentru Europa. Planul REPowerEU, propus de Comisia Europeană în mai 2022, urmărește să transforme urgent sistemul energetic al Europei pentru a pune capăt dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Printre măsurile-cheie ale planului se numără economisirea energiei, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, existența unor potențiale măsuri de contingență pentru a controla cererea precum și accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie electrică.

Economisirea energiei este imediată și eficientă

Planul REPowerEU propune o abordare cuprinzătoare, care acoperă diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum și accelerarea tranziției către un sistem de energie din surse regenerabile, dar planul pune, de asemenea, un accent suplimentar pe un alt aspect vital pentru abordarea crizei actuale: eficiența energetică. În acest scop, Comisia Europeană a propus consolidarea măsurilor de eficiență energetică pe termen lung, inclusiv o creștere a obiectivului obligatoriu privind eficiența energetică de la 9 % la 13 %.

De asemenea, Comisia a solicitat statelor membre să lanseze campanii publice specifice pentru a economisi energie în locuințe și la locul de muncă. Dacă sunt încununate de succes, aceste campanii ar putea reduce cererea de gaze și petrol cu 5 %, potrivit Comisiei. De asemenea, statele membre sunt încurajate să promoveze economiile de energie, de exemplu prin reducerea taxelor pe sistemele și aparatele de încălzire eficiente din punct de vedere energetic și pe izolarea clădirilor.

Mai recent, Comisia a propus noi măsuri în contextul discursului privind starea uniunii energetice în. Propunerile includ reducerea consumului de energie electrică, în special în timpul orelor de vârf selectate, plafonarea veniturilor producătorilor, contribuțiile de solidaritate din partea industriei combustibililor fosili și reglementarea prețurilor.

Energia cea mai ieftină și mai curat ă este cea pe care nu o folosim si nu o producem. Cu cât consumăm mai puțină energie, cu atât este mai ușor să o producem din surse regenerabile. Si  cu cât avem mai puțină nevoie de combustibili fosili, cu atât mai puțin  trebuie să-i importăm și putem reduce mai mult emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului.