Către un mediu marin sănătos și productiv în Europa și dincolo de granițele ei

Europa este înconjurată de mări și oceane care, de-a lungul istoriei, i-au modelat clima, economia și societatea. Marea a oferit locuri de muncă comunităților costiere și alimente nutritive întregii Europe. Pe rutele comerciale maritime au venit nu numai mărfuri, ci și noi idei și inovații, iar curenții oceanici transportă căldura dinspre regiunile tropicale către poli, făcând clima din nordul Europei mai favorabilă așezărilor umane.

Oceanele acoperă aproximativ 70 % din suprafața planetei noastre și au un rol esențial în susținerea vieții pe Pământ. Ele găzduiesc numeroase specii și habitate, în fiecare an descoperindu-se unele noi, fiecare cu caracteristici unice. Pe lângă faptul că reglează clima planetei și sprijină biodiversitatea, oceanele reprezintă și cel mai mare depozitde dioxid de carbon. Ele captează dioxidul de carbon din atmosferă și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. De asemenea, oceanele oferă locuri de muncă. Potrivit Comisiei Europene, economia „albastră” oferă aproximativ 5,4 milioane de locuri de muncă și generează o valoare adăugată brută de aproape 500 de miliarde EUR anual.

Mările sub presiune

Din nefericire, oceanele, inclusiv cele din jurul Europei, sunt supuse unei presiuni tot mai mari ca urmare a activităților omului și a schimbărilor climatice. Potrivit  evaluărilor recente, ecosistemele marine sunt  degradate sau în schimbare. Creșterile de temperatură provocate de schimbările climatice și potențiala acidificare a oceanelor pot slăbi și mai mult rezistența  ecologică a mărilor europene.i. O mare  parte din presiuni este produsă de activitățile desfășurate pe mare, cum ar fi extracția și producția de resurse naturale (minerale, pești, crustacee etc.), transportul și producția de energie, sau de poluare, inclusiv de cea generată de echipamentele de pescuit aruncate în mare. De exemplu, utilizarea intensivă a traulelor de fund deteriorează fizic fundul mării, afectând habitatele. De asemenea, apele de balast introduc specii neindigene, care pot afecta integritatea ecosistemelor , fiind afectate, în special, mările regionale semiînchise cum sunt Marea Baltică și Marea Neagră.

Activitățile terestre – de exemplu, utilizarea de îngrășăminte agricole și de produse chimice industriale, precum și apele uzate – intensifică aceste presiuni. De pildă, îngrășămintele de uz industrial conțin substanțe chimice, precum fosforul și azotul, care, odată ajunse în mediul marin, acționează ca un nutrient, determinând printre altele proliferarea algelor. Această dezvoltare excesivă a algelor poate reduce oxigenul din apă, provocând mortalitatea altor specii acvatice. În mod similar, ambalajele din plastic și microplasticele utilizate la fabricarea produselor cosmetice  ajung în oceane prin deversarea de ape uzate  și prin râuri. Materialele plastice se fragmentează, iar multe specii marine absorb aceste elemente o data  cu hrana, ceea ce le poate fi fatal. Astfel, pot să pătrundă  chiar și în lanțul nostru alimentar. Cererea de materii prime și de alte resurse la nivel mondial și european determină țările și companiile să caute noi oportunități dincolo de zonele terestre și de coastă, ceea ce ar putea însemna presiuni suplimentare asupra mediului marin.

Economia „albastră” în Europa

Recunoscând importanța ecologică și economică a mărilor Europei, Uniunea Europeană a stabilit o serie de politici și de măsuri pentru planificarea și reglementarea utilizării durabile a mărilor Europei, care vizează o serie de activități, cum ar fi pescuitul, producția de energie offshore și protecția biodiversității marine. Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” adoptată în 2008, are scopul de a asigura coerența între aceste politici ale UE și stabilește trei obiective pentru mările Europei: să fie „productive”, „în bună stare sanitară” și „curate”. Aceste eforturi sunt corelate cu agenda UE privind „creșterea albastră” — o strategie pe termen lung de susținere  a creșterii durabile în sectorul marin și în cel maritim în ansamblu —, care este susținută  de Directiva privind amenajarea spațiului maritim. Politica UE în acest domeniu se corelează și cu obiectivele de dezvoltare durabilă, în special cu obiectivul 14 și obiectivul 6.

Pe baza datelor disponibile, evaluarea AEM intitulată „Starea mărilor europene” a concluzionat că, deși pot fi considerate productive, mările Europei nu pot fi considerate în bună stare sanitară sau curate. Cu toate acestea, se observă unele îmbunătățiri în anumite domenii. De exemplu, statele membre ale UE au desemnat deja mai mult de 9 % din mările lor drept arii marine protejate. În mod similar, presiunile asociate pescuitului și conținutului de nutrienți  par să scadă în intensitate. Totuși, în pofida acestor îmbunătățiri, modul în care exploatăm mările rămâne nesustenabil și amenință nu doar productivitatea mărilor noastre, ci și bunăstarea noastră. 

Eforturi la nivel european și mondial

Mările fac parte din capitalul nostru natural european, iar protejarea și exploatarea lor necesită o abordare  ecosistemică și europeană, care să nu se limiteze la măsuri sectoriale. Multe presiuni sunt legate de modelele de consum și de producție nesustenabile, de cererea sau de activitatea umană terestră. Având în vedere aceste aspecte, îmbunătățirea gestionării deșeurilor urbane (reducerea cantității de materiale plastice care ajung în natură) sau trecerea la moduri de transport mai puțin poluante (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră) poate ajuta mediul marin la fel de mult ca îmbunătățirea practicilor durabile în domeniul pescuitului. În ultimii ani, politicile UE, cum ar fi pachetul de măsuri privind economia circulară, pachetul de măsuri privind energia și schimbările climatice și strategia privind reducerea emisiilor  de dioxid de carbon, se îndreaptă din ce în ce mai mult spre abordări cuprinzătoare de rezolvare a unor probleme socio-economice, de mediu și climatice cu caracter mai amplu.

În contextul mediului marin, o abordare cuprinzătoare ar presupune adoptarea unei abordări  ecosistemice și reunirea diferitelor forumuri de guvernanță din cadrul UE, cum sunt cele prevăzute de politica comună în domeniul pescuitului, de Directiva privind amenajarea spațiului maritim și de Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”.

Ca multe alte provocări globale — cum ar fi poluarea atmosferică sau schimbările climatice —, și asigurarea unei stări ecologice bune a mărilor Europei necesită o abordare globală. Pentru a facilita cooperarea la nivel mondial și pentru a soluționa problemele legate de guvernanța oceanelor lumii, Uniunea Europeană va găzdui ediția din 2017 a conferinței „Oceanul nostru”, care va avea loc în Malta în luna octombrie. Cu acest prilej, Agenția Europeană de Mediu și Comisia Europeană vor prezenta WISE-Marine, o platformă pentru schimbul de informații cu privire la mediul marin la scară europeană care are ca scop susținerea abordării ecosistemice  și a  guvernanței oceanelor..

Hans Bruyninckx

Director executiv al AEM

Articol de fond publicat în ediția nr. 2017/03 a buletinului informativ al AEM din septembrie 2017