următorul
anteriorul
articole

Article

Climă, natură și oameni: un viitor comun pentru planeta noastră

Schimba limba
Article Publicată 2023-02-01 Data ultimei modificări 2023-05-10
6 min read
Miza nu a fost niciodată mai mare. Planeta noastră se încălzește și pierde specii într-un ritm alarmant. Două conferințe mondiale desfășurate în ultimele două luni au adunat oameni din întreaga lume în jurul unui subiect comun – clima și biodiversitatea. Provocările din ambele domenii sunt simptome ale aceleiași probleme: modul nesustenabil în care producem și consumăm. În pofida complexității lor, negocierile sunt esențiale pentru sensibilizarea la nivel mondial, pentru consens și pentru acțiuni urgente.

Către sfârșitul anului, atenția lumii s-a concentrat asupra unui apel la acțiune – să abordăm urgent schimbările climatice, și să oprim și inversăm declinul biodiversității.

Discuțiile la nivel mondial privind schimbările climatice, numite generic și Conferința părților (COP) asupra schimbărilor climatice, reunesc reprezentanți ai țărilor din întreaga lume pentru a aborda și a conveni asupra unei serii de chestiuni legate de schimbările climatice, printre care atenuarea — modul de reducere a emisiilor globale, adaptarea — sprijinirea pregătirii țărilor pentru un număr tot mai mare de efecte negative ale schimbărilor climatice și finanțarea — cine plătește și pentru ce.

La Conferința părților asupra schimbărilor climatice participă, la fața locului, aproximativ treizeci până la patruzeci de mii de participanți înregistrați, printre care lideri din peste 100 de țări, zeci de mii de delegați, zeci de mii de observatori (cum ar fi reprezentanți ai societății civile și ai tineretului) și mii de jurnaliști. Rezultatul negocierilor intense din cadrul Conferințelor părților este întotdeauna un compromis. Aceste discuții contribuie însă la conturarea unei viziuni și a unei traiectorii globale, în care toate țările și diferitele părți interesate, inclusiv tineretul și comunitățile locale, se pot face auzite și se pot adresa unui public la scară mondială.

 

De la COP26 la COP27: un pas înainte?

Conferința părților asupra schimbărilor climatice care a avut loc la Glasgow (COP26) în 2021 a urmărit să plaseze lumea pe o traiectorie de zero emisii nete până în 2050 și să asigure atingerea obiectivului privind încălzirea cu 1,5 grade, obiective identificate pentru prima dată prin Acordul de la Paris în contextul COP21 din 2015. Pentru a atinge aceste obiective, țările au convenit, printre altele, asupra unei serii de decizii și acțiuni care se bazează pe Acordul de la Paris.

Prin Pactul de la Glasgow, COP26 a pus accentul pe urgență, a solicitat acțiuni accelerate, reducerea treptată a energiei pe bază de cărbune și eliminarea progresivă a subvențiilor „ineficiente” pentru combustibilii fosili. Pactul a făcut apel, de asemenea, la intensificarea sprijinului pentru adaptare și la promisiunea de a se concentra asupra pierderilor și daunelor în cadrul următoarei conferințe. Alte acorduri și anunțuri de la COP26 au vizat pădurile, metanul, autovehiculele și finanțarea privată. În ciuda deficiențelor și compromisurilor, progresele înregistrate în cadrul negocierilor au fost reale și au menținut obiectivul de 1,5 grade.

Un an mai târziu, COP27 de la Sharm el-Sheikh, în Egipt, a avut loc în noiembrie, într-un context global și o realitate complet diferite. Conferința a fost plasată în contextul războiului din Ucraina, al prețurilor ridicate la energie, cu probleme legate de securitatea aprovizionării cu energie, al ratelor ridicate ale inflației, care afectează cetățenii europeni într-o economie post-pandemie fragilă și al efectelor catastrofale ale schimbărilor climatice.

Optimismul global de ultim moment de la Glasgow nu s-a menținut și la Sharm el-Sheikh. Mulți participanți, inclusiv vicepreședintele Comisiei Europene Franz Timmermans, au concluzionat că necesitatea unor reduceri urgente și drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră nu este însoțită de măsuri concrete și de angajamente exprimate de țări în cadrul COP27. În opinia sa, „ne confruntăm cu o dilemă morală, deoarece acest acord nu este suficient pentru atenuare”.

În același timp, țările au convenit să creeze un nou fond pentru a ajuta țările cele mai vulnerabile, afectate de pierderi și daune cauzate de impactul schimbărilor climatice. Întrebările referitoare la cine va plăti și cât de mult, cine beneficiază și cine decide rămân deschise. În pofida contextului actual, Timmermans a reconfirmat poziția și angajamentul UE de a-și atinge obiectivele climatice și de mediu, precum și sprijinul continuu al UE pentru persoanele cele mai vulnerabile. Realitatea noastră actuală face ca necesitatea unor acțiuni urgente și decisive în domeniul climei să fie și mai pregnantă.

 

Biodiversitatea la COP15: Care este miza?

Reprezentanți din întreaga lume s-au reunit din nou în decembrie, de data aceasta la Montreal, în Canada, pentru a conveni asupra unei acțiuni globale de protejare a naturii. Diversitatea biologică este afectată la nivel mondial într-un ritm alarmant, iar declinul accelerează. Aproximativ un milion de specii riscă în prezent să dispară, iar multe ecosisteme, vitale pentru planeta și starea noastră de bine, sunt pe punctul de a suferi daune ireversibile. Pentru generațiile actuale și viitoare, trebuie să oprim și să inversăm de urgență declinul biodiversității și să refacem zonele naturale din întreaga lume și din Europa.

Actuala Conferință a părților asupra biodiversității, numită generic și COP15 (fiind a 15-a reuniune a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică), urmărește să creeze un cadru global pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020. Cadrul stabilește 21 de obiective, printre care acela de a proteja 30 % din planeta noastră până în 2030. Recunoaște, de asemenea, necesitatea unei acțiuni urgente la nivel mondial, dar subliniază și necesitatea de a ne transforma modelele economice, sociale și financiare pentru a opri și inversa tendințele actuale.

Mai precis, acțiunea implică protejarea și refacerea unui număr mai mare de zone terestre și marine, precum și abordarea activităților nesustenabile din sectoare-cheie, cum ar fi agricultura, silvicultura și pescuitul.

Reușita noastră în inversarea tendințelor va depinde de ceea ce facem pe teren. De exemplu, procentul de 30 % care urmează să fie protejat trebuie să includă „zone fierbinți” ale biodiversității la nivel mondial. Contează și modul în care protejăm aceste zone. Sistemele de protecție trebuie să permită refacerea naturii. Aceste zone pot fi, de asemenea, aliatul nostru cel mai important pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă, servind drept absorbanți de carbon, și pentru a face față efectelor negative ale schimbărilor climatice.

 

Abordarea utilizării resurselor noastre

La Conferința asupra schimbărilor climatice sau la cea asupra biodiversității, se discută despre aceeași problemă și aceeași soluție. Schimbările climatice și declinul biodiversității sunt două simptome ale aceleiași probleme.

În Europa și în lume, consumăm mai multe resurse decât ne poate oferi planeta. Modul în care producem produsele și serviciile pe care le consumăm provoacă schimbări climatice și degradează mediul natural. Crizele recente au evidențiat, de asemenea, inegalitățile existente și, din păcate, tot mai mari în ceea ce privește, pe de o parte, beneficiile și, pe de altă parte, impactul asupra sănătății, vulnerabilitățile climatice și mijloacele de subzistență aflate în pericol.

În prezent, costurile schimbărilor climatice și ale degradării mediului ne pot afecta pe unii dintre noi mai mult decât pe alții. Dar suntem cu toții afectați și, pe termen lung, aceste efecte se vor amplifica, dacă nu folosim acest deceniu esențial pentru ca să inversăm tendințele actuale. Aceste conferințe ale părților ne îndeamnă pe toți să luăm măsuri îndrăznețe și să dăm dovadă de solidaritate cu toate formele de viață de pe Pământ.

Un alt viitor este posibil. Ne putem adapta și putem adopta obiceiuri noi, putem construi sisteme noi. Împreună, putem scrie o nouă poveste pentru planeta noastră, în care să beneficiem cu toții de o natură mai sănătoasă și de o climă stabilă și în care să reușim să reducem la minimum riscurile și impactul. În 2030, putem fi cu un pas mai aproape de acest viitor.

 

Hans Bruyninckx

Hans Bruyninckx

Directorul executiv al AEM

Editorial publicat în Buletinul de informare al AEM din decembrie 2022

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Tag-uri

Tag-uri
Tag-uri cop21, cop15, cop27
Acţiuni asupra documentului