Către Europa anului 2030: o natură rezilientă, o economie durabilă și un stil de viață sănătos

Pandemia de COVID-19 a schimbat complet regulile jocului. Lumea a trecut prin războaie, crize economice și financiare, incendii de vegetație, crize alimentare, valuri de migrație și epidemii locale și sezoniere, dar această pandemie este diferită de tot ce au trăit generațiile actuale. S-a răspândit pe tot globul, a afectat direct sau indirect milioane, dacă nu chiar miliarde de oameni, a blocat societățile, a închis granițele și a oprit întregi sectoare de activitate – în doar câteva luni.

Au trecut șase luni de când multe țări din Europa au pus în aplicare măsuri de limitare a mișcării persoanelor în vederea combaterii COVID-19. După primul șoc al acestei schimbări radicale și bruște, societățile încă se străduiesc să înțeleagă virusul și amploarea impactului său și să găsească soluții pentru atenuarea acestui impact.

Efecte inegale asupra sănătății

Coronavirusul afectează oamenii în moduri diferite. Categoriile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni și boli preexistente, par a fi mult mai expuse riscului.

Aceleași persoane vulnerabile sunt, de obicei, mai afectate de pericolele pentru sănătate legate  de mediu, în special de calitatea necorespunzătoare a aerului. Expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici – chiar și  în cantități mici – și la alți contaminanți poate afecta sănătatea umană și poate provoca boli cronice, vulnerabilizând astfel persoanele în fața bolilor existente și a celor noi, cum ar fi COVID-19.

În recentul nostru raport , „Healthy environment, healthy lives” (Mediu sănătos, trai sănătos), se subliniază că, în Europa, un deces din opt poate fi atribuit calității deficitare a mediului. Raportul atrage atenția și asupra inegalităților în ceea ce privește impactul asupra sănătății atât la nivel european, cât și la nivel de țară. Reducerea poluării mediului și asigurarea accesului la un mediu curat pot diminua povara bolilor și pot ajuta oamenii să ducă o viață mai sănătoasă.

Conservarea ariilor naturale

COVID-19 este o boală zoonotică. Este un virus nou care a trecut de la o specie de animale la oameni. Astfel de salturi au  o probabilitate mai mare atunci când animalele sălbatice intră în contact direct cu populațiile umane, în principal ca urmare a extinderii activităților umane în arii naturale, a interacțiunilor dintre om și animale în unitățile de producere a cărnii în regim intensiv sau a capturării speciilor sălbatice în vederea consumului uman.

Insistăm asupra faptului că boala COVID-19 este doar un exemplu al legăturilor dintre degradarea generală a mediului și impactul concret al acesteia asupra sănătății și bunăstării noastre. În ultimele zile s-au publicat două rapoarte majore – Global Biodiversity Outlook 5 (Perspectiva nr. 5 asupra biodiversității mondiale) al Convenției privind diversitatea biologică și Living Planet Report 2020 (Raportul Planeta Vie 2020) al WWF. Ambele rapoarte evidențiază rata alarmantă a scăderii diversității biologice și solicită măsuri ferme și urgente la nivelul întregii lumi. Aceleași tendințe îngrijorătoare se observă și în Europa, afectând reziliența, productivitatea și capacitatea naturii de a ne asigura traiul. În săptămânile următoare vom publica o evaluare cuprinzătoare a stării naturii în Europa, pe baza informațiilor detaliate raportate de statele membre ale UE.

Îmbunătățirea rezilienței naturii la nivel mondial prin protejarea, conservarea și refacerea ariilor naturale și trecerea la un sistem alimentar sustenabil nu numai că reduce riscurile asociate bolilor zoonotice, dar ne asigură și bunăstarea pe termen lung.

Argumentul incertitudinii climatice

Modul și ritmul în care utilizăm resursele naturale – inclusiv combustibilii fosili, pădurile și terenurile – reprezintă de asemenea cauze centrale ale schimbărilor climatice. De la cele mai recente incendii de vegetație din SUA până la topirea ghețarilor din Alpi, efectele sunt deja devastatoare. Dacă nu reușim să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial și să ne adaptăm la o climă în schimbare, ne vom confrunta cu mult mai multe șocuri puternice, care ne vor afecta societatea și economia. Și atunci, ca și în cazul COVID-19 și al poluării aerului, unii dintre noi vor fi mai afectați decât alții.

COVID-19 a declanșat o criză în domeniul sănătății publice, împreună cu o criză economică profundă. Ca răspuns, Uniunea Europeană și statele membre au pus în aplicare planuri de redresare economică.

Adevărata întrebare este: cum ne putem reveni din această criză actuală astfel încât să prevenim alte crize – de mediu, climatice, economice și de sănătate publică – în viitor?

Construirea unei societăți reziliente și echitabile și a unei economii verzi

Măsurile de limitare a mișcării persoanelor au adus brusc schimbări radicale ale modului de viață din Europa. Au fost mai puține mașini pe străzi și aproape niciun zbor comercial. Multe activități s-au mutat în mediul online, reducând și mai mult nevoia de mobilitate. Efectele asupra mediului au fost clare. Calitatea aerului din orașe s-a îmbunătățit în câteva săptămâni. Odată cu ridicarea restricțiilor și cu intensificarea activităților economice, se observă revenirea treptată la nivelurile de dinainte de COVID.

Exemplul COVID a arătat că țările care au acționat rapid și ferm au avut în general rate mai mici ale infectărilor și mortalității, inclusiv în rândul categoriilor mai vulnerabile. Măsurile de limitare a mișcării persoanelor au produs schimbări semnificative în stilul nostru de viață într-un interval scurt de timp, reducând presiunile asupra naturii, iar digitalizarea poate oferi unele soluții. În mod similar, măsurile ferme care determină schimbări fundamentale în sistemele noastre de producție și de consum pot avea o influență semnificativă.

Ambițiile politice pe termen lung ale Europei sunt reunite în Pactul verde european, împreună cu strategiile și planurile sale de acțiune. În Discursul privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu numai că a reconfirmat angajamentul Europei față de aceste obiective, dar a ridicat și mai mult ambițiile în materie de climă. Aceste ambiții trebuie realizate printr-o tranziție echitabilă, care să plaseze măsurile privind inegalitățile și justiția socială pe aceeași treaptă cu obiectivele legate de climă.

Lunile următoare vor fi cruciale pentru definirea planurilor de redresare și de investiții. Pentru a contribui la aceste discuții, organizăm o serie de dezbateri online în care ne propunem să punem la dispoziția unui public larg reflecțiile și cunoștințele experților.

Vor avea loc schimbări, într-un fel sau altul. Trebuie să ne asigurăm că fiecare decizie pe care o luăm de-a lungul drumului ne duce cu un pas mai aproape de durabilitate.