Mediul înconjurător în Europa: puterea datelor și a cunoștințelor

De la adoptarea în anii '70 a primelor acte legislative din domeniul mediului în Europa, autoritățile publice monitorizează și înregistrează diferite elemente pentru a înțelege problemele și tendințele în materie de mediu. În unele cazuri, chiar și grupurile de cetățeni, cum ar fi ornitologii, au cules date pentru a sprijini conservarea naturii. Legislația UE stabilește în multe cazuri parametri specifici pentru a măsura progresele înregistrate în atingerea obiectivelor stabilite în legislație. În prezent, țările europene monitorizează și raportează cantități semnificative de date comparabile, începând cu gazele cu efect de seră emise în atmosferă și până la ratele de reciclare ale comunelor.

Cunoștințele și înțelegerea problemelor de mediu au crescut treptat, în paralel cu numărul de fluxuri de date cu privire la aspecte specifice. Pe măsură ce cunoștințele noastre s-au dezvoltat, s-au intensificat percepția și înțelegerea noastră asupra legăturilor puternice dintre observațiile tematice și cele sectoriale. În consecință, politicile europene au evoluat de la o legislație vizând probleme specifice, la pachete mai ample de politici sistemice.

În principal prin rețeaua sa Eionet, Agenția Europeană de Mediu lucrează în prezent cu peste 100 de fluxuri de date diferite care implică câteva sute de parteneri instituționali din 39 de țări. Aceste seturi de date foarte comparabile și coerente ne-au ajutat să înțelegem câteva aspecte cheie care afectează starea mediului înconjurător european.  

Înțelegerea cunoscutelor și a necunoscutelor

În pofida acestor câștiguri semnificative în ceea ce privește cunoștințele noastre, observațiile și fluxurile de date rămân într-o oarecare măsură fragmentate pe teme, în timp și în spațiu. Aproape toate evaluările pe care le-am publicat în ultimii ani, inclusiv cel mai recent raport privind starea mediului (SOER 2015), evidențiază natura complexă și globală a problemelor esențiale de mediu, precum și interconexiunile dintre acestea. Poluarea aerului nu poate fi înțeleasă fără a ține seama de ce se întâmplă pe sol și în oceane. Dacă ne concentrăm pe un domeniu anumit, există limitări similare.

De exemplu, mii de stații de monitorizare din Europa colectează eșantioane de aer la intervale de timp specifice, analizează și raportează nivelurile de concentrație ale principalilor poluanți atmosferici. Acest flux de date reprezintă un pas important spre o mai bună înțelegere a calității aerului pe care îl respirăm. Dar el rămâne totuși limitat la prelevări specifice, care sunt pe deplin relevante doar în vecinătatea imediată a stației de monitorizare respective.

Calitatea aerului în zonele dintre stațiile de monitorizare a fost, până de curând, relativ necunoscută. Observațiile prin satelit și modelarea computerizată din ce în ce mai precisă a volumelor mari de date(Big Data) schimbă această realitate – și nu numai pentru monitorizarea calității aerului.

Combinarea datelor obținute prin satelit cu cele in situ: Copernicus

Uniunea Europeană investește în observarea Pământului prin programul Copernicus, care implică nu numai imagistică de înaltă rezoluție prin satelit, ci și observații in situ culese prin senzori amplasați pe pământ și în sol, baloane meteorologice, geamanduri și senzori oceanici de adâncime, de exemplu. Sateliții Copernicus pot monitoriza și transmite un spectru larg de date de observare a pământului, de la compoziția chimică a atmosferei la modificările vegetației în perioada de creștere. Toate datele și informațiile produsele de Copernicus sunt accesibile online și gratuit.

Copernicus este organizat în jurul a șase servicii: atmosfera, mediul marin, mediul terestru, schimbările climatice, gestionarea situațiilor de urgență, precum și securitatea. Comisia Europeană răspunde de coordonarea globală, iar implementarea serviciilor esențiale individuale implică toți actorii principali din Europa implicați în procesul de observare a Pământului. Începând cu anul 2012, Agenția Europeană de Mediu coordonează componentele paneuropene și locale ale serviciului de monitorizare terestră, sprijinind aplicații într-o serie de domenii, cum ar fi amenajarea spațiului, gestionarea pădurilor, gestionarea apei, conservarea naturii și agricultura. De asemenea, AEM coordonează componenta in-situ a programului Copernicus pentru toate serviciile de bază.

Potențialul a ceea ce putem obține împreună cu ajutorul acestor date este imens. Prin combinarea unui număr tot mai mare de seturi de date, putem înțelege mai bine ce se întâmplă, unde, de ce se întâmplă, precum și cine și cum va fi afectat. Imaginați-vă o monitorizare a modificărilor cantităților de apă din întreaga Europă, detaliată pe suprafețe de 10 pe 10 metri, sau modul în care va fi afectată producția agricolă vegetală pe termen scurt și pe termen lung luând în calcul efectele schimbărilor climatice. Indicele calității aerului, care conține date de ultimă oră, ar putea fi dezvoltat în continuare pentru a include proiecții exacte privind calitatea aerului, luând în calcul schimbări de vânt sau alte fenomene meteorologice.

Big data: provocare și oportunitate

Big Data – care constau în fluxuri mari de date cu măsurători spațiale și temporale detaliate, precum și date externalizate – pot prezenta, cu siguranță, noi provocări pentru operatorii de date în ceea ce privește infrastructura IT și puterea de procesare. În plus, o cantitate mai mare de date nu duce automat la o mai bună înțelegere a mediului înconjurător sau a interconexiunilor dintre problemele de mediu. Manipularea Big Data necesită investiții la fel de mai mari în capacitatea analitică precum în infrastructura IT.

Noi, la Agenția Europeană de Mediu, suntem atât un contribuitor, cât și un utilizator principal al serviciilor Copernicus, și integrăm rezultatele sale în evaluările și în baza noastră de cunoștințe. Și am început deja să ne dezvoltăm propria capacitate de evaluare, inclusiv prin investiții în servicii IT bazate pe cloud și prin parteneriate pentru facilitarea manipulării Big Data. Obiectivul nostru este de a împărtăși aceste cunoștințe mai detaliate, precise și prompte cu autoritățile și cetățenii din întreaga Europă și de a contribui la îmbunătățirea sănătății europenilor și a mediului înconjurător european.

Hans Bruyninckx

Director executiv al AEM

Editorial publicat în ediția 2018/1 a buletinului informativ al AEM, 15 martie 2018

Pentru informații suplimentare despre imaginile din satelit cu orașul Amsterdam, vă rugăm să consultați pagina relevantă de pe site-ul Agenției Spațiale Europene.