Schimbările de mediu: cunoștințele sunt esențiale pentru atenuarea impactului asupra oamenilor și a naturii

Agenția Europeană de Mediu monitorizează schimbările principale suferite de mediu în Europa și își prezintă concluziile pentru a susține elaborarea de politici. Evaluările noastre variază de la analize sectoriale până la analize sistemice, cuprinzând atât tendințe din trecut, cât și previziuni, în unele cazuri până în 2100. Concluziile generale sunt clare: în comparație cu anii 1970, europenii se bucură în prezent de aer mai curat și de apă mai curată, precum și de o economie mai ecologică, cu rate de reciclare în creștere și o creștere a producției de energie din surse regenerabile. În ciuda acestor câștiguri considerabile, situația globală rămâne nesustenabilă. Creșterea consumului de resurse, schimbările climatice și acumularea de poluanți în natură subminează, toate la un loc, sănătatea planetei și propria noastră bunăstare.

Dificultatea poate fi explicată în termeni foarte simpli: activitățile economice generează multe beneficii, dar în același timp eliberează poluanți în natură și epuizează resursele regenerabile și neregenerabile. Acești poluanți pot avea un efect negativ asupra vieții pe Pământ, inclusiv asupra sănătății noastre. Cu toate acestea, dacă privim mai atent, descoperim o situație complexă chiar în centrul dezbaterilor privind politica de mediu în Europa. Fiecare opțiune de politică este însoțită de un cost de oportunitate, aducând beneficii pentru unele comunități și forțând  alte comunități să se adapteze. De exemplu, tranziția spre surse de energie mai ecologice poate reduce poluarea și impulsiona activitatea sectorului de producție de energie din surse regenerabile, dar în același timp poate duce la pierderea de locuri de muncă în comunitățile bazate pe extracția de cărbune.

Uniunea Europeană are unele dintre cele mai ridicate standarde de mediu din lume, abordând această complexitate a mediului printr-un set extins de legi. Aceste legi includ directive specifice care vizează calitatea aerului, tratarea apelor reziduale urbane și protejarea naturii, precum și pachete de politică transversale privind clima și energia și privind economia circulară.

În centrul politicilor de mediu ale Uniunii Europene se află „principiul poluatorul plătește”. Integrat în mod oficial în Tratatul de la Roma al UE, principiul este pus în aplicare prin numeroase măsuri, inclusiv prin instrumente fiscale, precum taxe de drum pentru anumite vehicule sau taxe ecologice pentru a stimula utilizatorii să facă alegeri mai ecologice.

Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor de identificat cine sunt poluatorii și câte daune provoacă fiecare poluator. În plus, cum să se decidă cât de mult ar trebui să plătească?

În unele cazuri, avem informații foarte detaliate privind sursele de poluare. De exemplu, Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați oferă acces la date privind poluanții emiși de peste 30 000 de unități industriale din Europa. În alte cazuri, poluarea este generată de surse difuze, precum transportul și agricultura. De fapt, toate activitățile economice care folosesc resurse, inclusiv energie, au un impact asupra mediului. Și, în cele din urmă, toată lumea beneficiază într-un fel sau altul de produsele și serviciile furnizate de economie. Prin urmare, toată lumea poluează. Impactul individual asupra mediului variază totuși în funcție de alimentație, de practicile privind transportul și locuințele, precum și de sistemele publice (de exemplu, accesul la energie din surse regenerabile, puncte de reciclare, sisteme de transport) din locul în care trăim.

Poluanții emiși în natură își pot schimba forma și compoziția, se pot deplasa, se pot acumula în natură, pot intra în lanțul trofic și pot afecta sănătatea umană. De exemplu, mercurul ^[1] emis în atmosferă sub formă de gaz poate fi transportat de vânt și ulterior depozitat în apă. Odată ajuns în apă, acesta poate fi absorbit de plantele acvatice și ingerat de animale și se acumulează pe măsură ce avansează în lanțul trofic, sfârșind în farfuriile noastre. Poate dura chiar sute de ani pentru ca anumiți poluanți să „dispară” sau să fie depozitați în locuri unde să nu mai existe expunere pentru oameni.

De fapt, măsura în care poluarea ne afectează sănătatea depinde de expunere — în ce cantitate, cât de mult timp și în ce mod suntem expuși la poluanți. Dacă trăim într-un oraș poluat cu niveluri ridicate de poluare a aerului și dacă bem apă contaminată zilnic, speranța noastră de viață poate fi redusă considerabil. Acest lucru depinde și de vulnerabilitatea noastră, care are legătură cu vârsta noastră și cu starea noastră de sănătate. De exemplu, în timp ce impactul asupra sănătății în cazul unei expuneri de scurtă durată la un poluant chimic într-o doză foarte mică ar putea fi neglijabil pentru un adult tânăr sănătos, aceasta poate avea consecințe grave pentru un făt în dezvoltare.

În ciuda diferitelor niveluri de expunere sau de vulnerabilitate, costurile degradării mediului, inclusiv impactul asupra schimbărilor climatice, sunt cât se poate de reale. Evaluările noastre arată că numai un singur poluant atmosferic, și anume particulele fine de materie (PM_2.5), provoacă moartea prematură a aproximativ 400 000 de europeni în fiecare an. Acumularea de poluanți în natură, inclusiv de plastic în mările noastre, extracția excesivă de resurse sau alterarea fizică a habitatelor provoacă daune și schimbări considerabile, afectând ecosisteme întregi. Unele dintre aceste daune sunt ireversibile. Fenomenele meteorologice și climatice extreme din Europa sunt responsabile pentru generarea de pierderi economice de peste 450 miliarde EUR în perioada 1980–2016, 40% dintre aceste pierderi fiind cauzate de inundații, iar 25% de furtuni. Doar puțin peste o treime din aceste daune au fost acoperite de asigurări.

În acest context, suportăm cu toții costurile într-o anumită măsură. În plus, cele mai ridicate costuri nu sunt în mod necesar suportate de cei mai mari „poluatori”. Schimbările climatice sunt o problemă mondială, iar unele dintre țările cu cele mai reduse emisii de gaze cu efect de seră sunt printre cele mai afectate de creșterea nivelului mării. În cazul poluării aerului, populațiile urbane sunt expuse unor concentrații mai ridicate, cauzate în principal de transport. Chiar și în același oraș, comunitățile care trăiesc în apropierea șoselelor principale sunt în general mai expuse la poluarea aerului și la poluare fonică decât cele care trăiesc în apropierea spațiilor verzi. În mod similar, comunitățile care trăiesc în zone inundabile sunt mai expuse daunelor provocate de inundații, iar vârstnicii și copiii sunt mai vulnerabili la valurile de căldură. În schimb, persoanele care au acces la un mediu curat se bucură de beneficii pentru sănătate mai mari. Inegalitățile sociale ^[2] sunt într-adevăr un factor de reținut pentru evaluarea expunerii diferitelor comunități la un mediu poluat sau curat.

Generațiile viitoare vor suporta și ele costurile alegerilor și acțiunilor noastre. Chiar dacă reușim să oprim toate emisiile azi, unii dintre poluanții emiși azi vor persista în natură și temperaturile medii vor continua să crească înainte să se stabilizeze. Impactul va fi simțit timp de decenii și chiar secole.

Toate aceste considerente implică în prezent alegeri de politică foarte dificile. Pentru a ajuta Europa să aleagă cea mai bună opțiune de politică, evaluările Agenției Europene de Mediu abordează întrebări dificile, precum ce se întâmplă, de ce se întâmplă, cine este afectat, cum va arăta situația în viitor și cum putem îmbunătăți această situație. Având la dispoziție aceste cunoștințe, factorii de decizie sunt mai bine informați pentru a alege cea mai sustenabilă soluție și pentru a oferi mai multă susținere celor care sunt cei mai afectați.

Hans Bruyninckx

Director executiv al AEM

Editorial publicat în Buletinul informativ al AEM, nr. 2018/2, 15 iunie 2018

^[1] Agenția Europeană de Mediu va publica un raport privind mercurul în mediul înconjurător în cursul anului 2018.

^[2] Agenția Europeană de Mediu lucrează la realizarea unei evaluări care abordează inegalitățile sociale și impactul asupra mediului, a cărei publicare este planificată în cursul anului 2018.