următorul
anteriorul
articole

Article

Reflecție asupra ambițiilor de neutralitate climatică în Europa, în timpul epidemiei de Covid-19

Schimba limba
Article Publicată 2020-04-15 Data ultimei modificări 2021-05-11
6 min read
Photo: © Nathan Dumlao on Unsplash
Țările europene iau măsuri drastice pentru a limita impactul epidemiei de Covid-19 asupra sănătății europenilor și a economiei. Crizele de acest gen tind să aibă consecințe imediate și grave pentru întreagapopulație și pentru economie. Dat fiind faptul că poate afecta principalele sectoare economice, criza cauzată de coronavirus va atenua probabil o parte din impactul activităților economice asupra mediului și a climei. Nu prin șocuri majore și bruște, însoțite de costuri enorme pentru societate, s-a angajat însă Uniunea Europeană să-și transforme economia și să obțină neutralitate climatică până în 2050. Dimpotrivă, Pactul Ecologic European și recenta propunere de lege europeană privind clima prevăd reduceri ireversibile și treptate ale emisiilor, asigurând, în același timp, o tranziție echitabilă și sprijinind persoanele afectate.

Reducerea la minimum a impactului actualei crize a sănătății publice

Ca restul lumii, Europa se confruntă cu o criză a sănătății publice fără precedent, care se răspândește rapid pe continent. Canalele de știri transmit regulat actualizări ale numărului persoanelor afectate și al celor care și-au pierdut viața. Autoritățile naționale și europene au introdus măsuri drastice pentru a limita și a încetini răspândirea epidemiei de Covid-19. Restricțiile privind deplasările, naveta și evenimentele sociale afectează grav mai multe sectoare economice esențiale. Multe zboruri sunt anulate, iar școlile, restaurantele și frontierele s-au închis. Termenul „blocaj” reflectă noua realitate din multe țări europene și observăm deja, din păcate, un număr foarte mare de victime.

Prioritatea principală este de a reduce la minimum impactul asupra sănătății europenilor și de a furniza persoanelor afectate cele mai bune servicii medicale posibile, asigurând în același timp starea de bine, care constă în locuri de muncă și mijloace de subzistență.

Reduceri ale emisiilor și șocuri bruște precum Covid-19

În această perioadă dificilă, AEM a fost întrebată în repetate rânduri despre impactul măsurilor legate de Covid-19 asupra emisiilor de gaze cu efect de seră din UE. Unul din rezultatele neintenționate ale unor astfel de șocuri socioeconomice bruște poate fi reducerea suplimentară a emisiilor de gaze cu efect de seră. Alte rezultate, cum ar fi scăderea temporară a poluării aerului, au fost observate și în unele părți ale Chinei și Europei (de exemplu, în perioada de „blocaj” din nordul Italiei).

Se știe că expunerea de lungă durată la aer poluat contribuie la apariția de afecțiuni pulmonare și cardiace cronice. Deși, datorită măsurilor legate de coronavirus, calitatea aerului se poate îmbunătăți în unele zone, persoanele cu aceste afecțiuni preexistente, care au fost expuse mult timp la aer poluat, pot deveni și mai vulnerabile în această perioadă.

În multe din rapoartele noastre, am arătat că există o corelație între performanța economică a anumitor sectoare și impactul asupra mediului. Se preconizează că această criză va avea un efect puternic asupra modelelor de producție și de consum, cum ar fi reducerea cererii de mobilitate, de exemplu zborurile internaționale și naveta zilnică cu mașina personală. Pentru a înțelege însă mai bine amploarea, durata, precum și unele efecte așteptate și neașteptate, trebuie să analizăm datele din domenii diferite după ieșirea din criză. AEM intenționează să evalueze aceste corelații și va comunica rezultatele acestei analize la momentul oportun.

Cu toate acestea, fără o transformare radicală a sistemelor noastre de producție și de consum, reducerea emisiilor în urma unor crize economice de acest gen va fi cel mai probabil de scurtă durată și foarte costisitoare pentru societate. Scopul Europei este să obțină neutralitatea climatică prin reduceri treptate și ireversibile și prin stabilirea de obiective pe termen lung, pentru a construi o economie rezilientă și o societate rezilientă, și nu prin șocuri perturbatoare. Criza actuală ne arată și de ce este necesar ca tranziția să fie echitabilă, pentru a acorda noi oportunități și sprijin persoanelor celor mai afectate.

Obiectivul de neutralitate climatică va deveni obligatoriu în temeiul legislației UE

La începutul acestei luni, Comisia Europeană a propus Legea europeană a climei, cu scopul de a institui un cadru legal pe termen lung, care să vină în completarea legislației existente, pentru a atinge, până în 2050, neutralitatea climatică în Uniunea Europeană. Susținută de un pachet legislativ cuprinzător, Uniunea Europeană are deja unul din cele mai ambițioase obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Unicitatea acestei propuneri constă în faptul că atingerea neutralității climatice până în 2050 devine un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic. După adoptare, Uniunea Europeană și statele sale membre vor fi obligate prin lege să se conformeze și să ia măsurile necesare pentru realizarea sa.

Uniunea Europeană a redus emisiile de gaze cu efect de seră în ultimele trei decenii. Cea mai recentă evaluare a AEM arată că, în 2018, emisiile de gaze cu efect de seră din UE au fost cu 23,2 % mai scăzute decât nivelurile din 1990. În evaluare se susține, de asemenea, că sunt necesare mai multe eforturi și măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul actual pentru 2030, și anume „o reducere de cel puțin 40 % față de nivelurile din 1990”.

../../../articles/reflecting-on-climate-neutrality-ambitions.
Fără o transformare radicală a sistemelor noastre de producție și de consum, reducerea emisiilor în urma unor crize economice de acest gen va fi cel mai probabil de scurtă durată și foarte costisitoare pentru societate.

Necesitatea de accelerare și extindere a schimbărilor

În pofida acestor reduceri, raportul Mediul european — situația actuală și perspective 2020 (SOER 2020) arată că progresele încetinesc în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, emisiile industriale, generarea de deșeuri, îmbunătățirea eficienței energetice și ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic global. Raportul SOER 2020 conchide, de asemenea, că, pentru a combate degradarea mediului și schimbările climatice, trebuie să transformăm radical modul în care producem și consumăm bunuri și servicii. Aceste constatări confirmă necesitatea urgentă de a accelera și a extinde tranzițiile în sisteme esențiale, cum sunt cele din domeniul energiei, alimentelor și mobilității.

În acest context este prezentată propunerea legislativă europeană privind clima, care este una dintre componentele-cheie ale Pactul Ecologic European și care ridică și mai mult ștacheta pentru UE. Propunerea solicită Comisiei Europene să revizuiască obiectivul actual pentru 2030 și „să analizeze opțiunile pentru un nou obiectiv de reducere a emisiilor până în 2030, de 50-55 % comparativ cu nivelurile din 1990”. Propunerea descrie și cum vor fi evaluate periodic progresele înregistrate în direcția neutralității climatice, printre altele, pe baza rapoartelor AEM. Pe lângă eforturile de atenuare, propunerea prevede evaluări periodice ale măsurilor de adaptare la schimbările climatice.

În calitate de furnizor independent de cunoștințe, AEM va sprijini pe deplin aceste procese prin evaluări periodice ale progreselor înregistrate în Europa în direcția neutralității climatice.

Aceste obiective climatice nu pot fi atinse fără a aborda provocarea globală în materie de durabilitate. Asemenea Comisiei Europene, care propune și alte inițiative în cadrul Pactul Ecologic European, privind, de exemplu, economia circulară, biodiversitatea și finanțarea durabilă, și activitatea noastră vizează mai multe domenii, în scopul de a susține tranzițiile către durabilitate.

Urmărirea unor obiective ambițioase în perioadă de criză

Chiar dacă duce la reduceri temporare semnificative ale emisiilor, epidemia de Covid-19 este și va rămâne o criză gravă a sănătății publice. Covid-19 și numeroasele sale efecte asupra societății în care trăim nu pot fi în niciun caz percepute drept un eveniment cu rezultate pozitive. Chiar și aceia dintre noi care, pe baza experienței și cunoștințelor, s-au exprimat vehement și au solicitat schimbări radicale în sistemele noastre de producție și de consum, nu ar trebui să vadă blocajul masiv al societății noastre ca o soluție acceptabilă la provocările urgente și sistemice în materie de durabilitate.

Întrebarea de bază rămâne: Ne vom putea atinge obiectivele ambițioase în următorii ani, când va trebui să facem față consecințelor acestei crize majore? Cred că putem. În opinia mea, o tranziție echitabilă din punct de vedere social, planificată și aplicată pe termen lung, este singura cale de a construi o societate rezilientă cu o economie puternică și durabilă. În plus, investițiile pe care le vom face pentru a atenua impactul economic al acestei crize ar trebui să fie, și pot fi, aliniate pe deplin la obiectivele noastre de durabilitate pe termen lung. Chiar și în această perioadă dificilă, instituțiile europene și-au confirmat angajamentul ferm față de obiectivele pe termen lung din Pactul Ecologic European. Va fi nevoie de parteneri puternici și AEM intenționează să fie unul dintre ei.

Hans Bruyninckx

Directorul executiv al AEM

Editorial publicat în numărul din martie 2020 al Buletinului informativ AEM 01/2020

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Tag-uri

Acţiuni asupra documentului