Ne confruntăm cu mai multe crize simultan (sanitară, naturală, climatică, economică), sau cu o lipsă sistemică de sustenabilitate?

Din 1950 până în prezent, populația lumii a crescut de peste trei ori, ajungând la aproape 8 miliarde de persoane, iar producția economică a crescut de 12 ori. Această creștere uriașă a fost înlesnită de folosirea la scară nemaivăzută a resurselor naturale precum pământul, apa, lemnul și alte materiale, inclusiv resurse minerale și energetice. „Marea accelerare” a scos din sărăcie sute de milioane de oameni, însă a afectat ecosistemele și a generat schimbări climatice. La nivel mondial, 75 % din mediul terestru și 40 % din cel marin sunt grav afectate la ora actuală. Arderea continuă a combustibililor fosili, schimbarea destinației terenurilor și defrișările duc la eliberarea de gaze cu efect de seră în atmosferă, provocând schimbări climatice.

În prezent, ca urmare a globalizării și în special a digitalizării crescute, aproape toate regiunile planetei sunt conectate printr-o serie de rute comerciale bine definite, care asigură livrarea de materii prime, componente sau produse finite către consumatorii globali ai unei piețe globale. Se estimează că cererea de resurse materiale se va dubla până în 2060, în condițiile în care deja consumăm producția a trei planete Pământ. În plus, nu reușim să împiedicăm ajungerea în mediu a unor mari cantități de deșeuri, iar până în 2050 se preconizează că volumul deșeurilor generate anual va crește cu 70 %. Obiectivele privind neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon și echipamentele TIC pot exercita o presiune suplimentară asupra rezervelor de minereuri și de pământuri rare, care sunt deja aproape epuizate. 

COVID-19: o scurtă pauză pentru piețele globale?

Pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare au afectat într-o oarecare măsură modelele de consum și de producție. Anumite sectoare, precum turismul sau călătoriile, au fost lovite în plin, iar numeroase lanțuri de aprovizionare au fost, de asemenea, afectate. Închiderea unor unități de producție din China și din alte țări exportatoare în primele luni de izolare a provocat întârzieri în livrarea anumitor produse, la fel cum accidentul maritim care a blocat Canalul Suez zile în șir a creat lipsuri și întârzieri pe piețele europene. COVID-19 nu a provocat doar perturbarea lanțurilor globale de aprovizionare, ci a diminuat și cererea.

Pandemia a arătat cât de strâns legate și de interdependente sunt economia și societățile noastre. Indiferent dacă este sanitară sau economică, o criză se poate răspândi cu ușurință, iar impactul ei poate fi resimțit în lumea întreagă dacă nu se iau măsuri coordonate și ferme de la bun început.

Pandemia de COVID-19 a dus și la creșterea cererii mondiale de echipamente personale de protecție cum sunt măștile de protecție și mănușile, creând o piață în plină expansiune. Este lesne de înțeles că, în contextul îngrijorărilor legate de sănătate, preocupările de mediu referitoare la articolele din plastic de unică folosință au trecut în plan secund. În același timp, frânarea activităților economice a dus la scăderea producției de ambalaje din plastic în UE. Aceste schimbări pot încetini progresul UE către atingerea obiectivelor stabilite înainte de pandemie. Nota de informare pe care AEM urmează să o publice luna aceasta analizează impactul COVID-19 asupra articolelor din plastic de unică folosință întâlnite în mediu în Europa.

În al doilea an al pandemiei, crizele generate de COVID-19 sunt diferite de la o țară la alta. Țările cu rate mari de vaccinare încep să elimine treptat restricțiile, apropiindu-se de o stare de normalitate. Având deja administrate peste 70 de doze la 100 de persoane, statele membre ale UE se concentrează acum asupra crizei economice și a planurilor de redresare. Activitățile economice și consumul încep să reia avânt. În tot acest timp, criza sanitară face încă ravagii în țările cu acces foarte redus la vaccinuri, ceea ce evidențiază inegalitățile existente la nivel mondial în lumea noastră puternic conectată.

Pandemia ne-a oferit și ocazia de a reflecta asupra acestor inegalități și de a lua măsuri pentru a le atenua, determinând țările cu venituri mai mari sau cele mai puțin afectate de pandemie să le ajute pe celelalte cu consumabile medicale, ventilatoare și, mai recent, vaccinuri. Luna trecută, liderii UE s-au angajat să doneze 100 de milioane de doze de vaccinuri de combatere a coronavirusului țărilor care au nevoie. A urmat angajamentul liderilor G7 de a dona, în 2021, un miliard de doze țărilor cu venituri mai mici. Din păcate, aceste cifre sunt încă departe de cele 10 miliarde de doze necesare potrivit OMS.

Distribuție inegală a resurselor, a efectelor și a beneficiilor

Raportul Perspectiva resurselor globale 2019, elaborat de Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor, confirmă faptul că utilizarea resurselor naturale este distribuită inegal între țări și regiuni, la fel ca beneficiile sale și ca impactul său asupra mediului. Țările cu venituri mari, printre care se numără și statele membre ale UE, continuă să consume semnificativ mai multe materiale și să provoace mult mai multe daune mediului decât țările cu venituri mici.

Noul Plan de acțiune privind economia circulară, publicat în martie 2020, reprezintă piatra de temelie a demersurilor Uniunii Europene în domeniul utilizării resurselor. Planul prevede o gamă largă de acțiuni care vizează proiectarea produselor, procese ale economiei circulare, un consum mai sustenabil și prevenirea generării de deșeuri. Se impun și se specifică acțiuni în cadrul lanțurilor valorice ale produselor-cheie, care cuprind produsele electronice și TIC, bateriile, ambalajele, materialele plastice, produsele textile, clădirile și construcțiile, precum și alimentele, apa și nutrienții. Planul reprezintă așadar una dintre componentele principale ale Pactului verde european (răspunsul general al Uniunii Europene la problemele socioeconomice, climatice și de mediu) și este foarte relevant pentru orientarea investițiilor atât către redresarea post-COVID, cât și către tranziția modelului nostru economic către sustenabilitate.

Dimensiunea socială și chestiunea guvernanței sunt secretul pentru a „reconstrui mai bine”

AEM și-a adaptat activitatea de monitorizare a mediului și a progresului către circularitate, precum și pe cea de identificare a opțiunilor pentru politici și modele de afaceri circulare, în funcție de lanțurile valorice ale produselor-cheie. Vom continua să oferim asistență decidenților politici din Europa în ceea ce privește lanțurile valorice ale produselor-cheie și să ne aducem contribuția la evaluările resurselor globale realizate de Comitetul internațional pentru gestionarea durabilă a resurselor. Pe măsură ce economia începe să își revină, vom reuși oare să reconstruim mai bine?

Utilizarea sustenabilă a resurselor în Europa și în toată lumea presupune schimbări fundamentale în sistemele noastre de producție și de consum. Adevărata provocare nu constă nici pe departe în eficientizarea proceselor de producție. Pentru realizarea unei sustenabilități adevărate și durabile va fi nevoie să eliminăm și inegalitățile sociale. Se pune astfel problema guvernanței: cum putem asigura accesul tuturor la resurse și un mediu curat pentru toți? AEM va continua să includă dimensiunea socială și problema guvernanței în discuțiile referitoare la politici și în evaluările relevante.