Conturarea Europei din 2050: mai sănătoasă, mai curată și mai rezilientă

A trecut exact un an de când multe țări din Europa și din întreaga lume au introdus restricții pentru a încetini răspândirea coronavirusului. COVID-19 a venit cu costuri sociale și economice uriașe. Peste 120 de milioane de persoane din lume au fost infectate până în prezent și peste 2,6 milioane și-au pierdut viața, unele grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, fiind afectate mai mult decât altele. Totodată, pandemia a afectat puternic multe sectoare economice — turismul, activitățile culturale, industria restaurantelor — și mijloacele de subzistență ale persoanelor dependente de aceste sectoare. Multe aspecte ale vieții noastre s-au schimbat, de la interacțiunile sociale până la rutina zilnică — cum și unde lucrăm sau participăm la cursuri.  

Un an mai târziu, avem o criză sanitară, o criză economică și o societate obosită de coronavirus. Uniunea Europeană și statele membre au luat măsuri pentru a atenua unele dintre aceste efecte negative prin inițiative de sprijin. Europa a ales să acorde prioritate sănătății cetățenilor săi și să reducă la minimum numărul de vieți pierdute. Timpul este prețios: programele de vaccinare sunt într-o cursă împotriva răspândirii variantelor de virus, în speranța că societățile noastre vor putea reveni la o oarecare formă de „normalitate” în lunile următoare. Încă nu știm cât va dura această situație și cum vor plăti generațiile viitoare pentru datoriile din ce în ce mai mari.   

Tranziția Europei către sustenabilitate în vremuri de COVID-19 

Acesta este contextul în care UE își continuă calea spre sustenabilitate. Cu puțin timp înainte de luarea măsurilor de izolare din cauza coronavirusului, Comisia Europeană a anunțat Pactul verde european, un program politic cuprinzător, prin care să se realizeze, până în 2050, o economie sustenabilă și neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon printr-o „tranziție justă”, asigurându-se că „niciun loc sau nimeni nu este lăsat în urmă”. Pactul verde european este răspunsul Europei la criza climatică și a biodiversității. 

Aceste obiective generale sunt transpuse într-o serie de pachete de politici, printre care Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Strategia „De la fermă la consumator”, Planul de acțiune pentru economia circulară, Strategia privind emisiile industriale, Legea climei și Pactul climatic. În februarie a fost propus un alt act legislativ esențial, Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, care urmărește să permită o adaptare mai inteligentă, mai rapidă și mai sistematică. Vor continua să fie prezentate și alte inițiative, cum sunt Strategia privind substanțele chimice, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului și pachetul „Fit for 55” pentru reducerea emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030.  

Agenția Europeană de Mediu sprijină aceste politici prin date fiabile, evaluări și platforme de informare. Activitatea noastră acoperă o gamă largă de subiecte și sisteme, precum calitatea aerului, sistemele de mobilitate, emisiile de gaze cu efect de seră, impactul schimbărilor climatice asupra sănătății și analiza ecosistemelor. Evidențiem progresele înregistrate în aceste domenii, identificăm locurile în care sunt necesare mai multe eforturi și transmitem datele și cunoștințele noastre factorilor de decizie relevanți și publicului larg.  

Stabilirea nivelurilor de ambiție și realizarea lor 

Când facem publice rezultatele cercetărilor noastre sau când este anunțată o nouă propunere de politică, apare mereu aceeași întrebare: este suficient? Obiectivele stabilite în propunere sunt suficiente? Pot statele membre sau Europa să facă mai mult? Se poate spune că nu este niciodată suficient și că întotdeauna se poate face mai mult. Cu acest răspuns simplu am ignora însă complexitatea problemelor cu care ne confruntăm.  

Stabilirea de obiective nerealizabile și nerealiste în Europa sau la nivel mondial sau fără instrumentele necesare pentru monitorizarea progreselor sau realizarea lor nu face decât să submineze încrederea în aceste procese. Pe de altă parte, potrivit datelor științifice, avem nevoie de politici ambițioase. Avem nevoie de politici care să stimuleze accelerarea și extinderea soluțiilor revoluționare. Datele noastre privind emisiile de gaze cu efect de seră, de exemplu, arată deja că sunt necesare eforturi suplimentare semnificative pentru reducerea emisiilor. Deși am atins deja unele obiective privind desemnarea zonelor protejate din mediul marin, există în continuare preocupări legate de biodiversitate. Întrebarea esențială nu este neapărat dacă obiectivul este suficient de ambițios sau dacă trebuie să facem mai mult, ci ce vom face altfel pentru a ne asigura că îndeplinim obiectivele. 

Alt factor este timpul. Sustenabilitatea nu se poate atinge de pe o zi pe alta. Este nevoie de timp și de o serie de măsuri de politică, care să fie toate îndreptate în aceeași direcție. Unele măsuri ar fi putut fi mai ample și mai clare cu privire la ceea ce trebuie să facem altfel.

Este evident și că această tranziție către o Europă sustenabilă va afecta unele grupuri mai mult decât altele — cum se întâmplă și în cazul coronavirusului sau al pericolelor de mediu, de exemplu poluarea aerului sau impactul asupra climei. Unii dintre noi suntem mai predispuși să fim afectați și suntem mai vulnerabili. UE în ansamblu ar putea fi mai explicită în privința dimensiunii sociale și ar putea face mai multe pentru a atenua inegalitățile sociale.  

Este impresionant însă că Uniunea Europeană și statele sale membre sunt aliniate și mențin obiectivele Pactului verde european, în pofida actualei crize sanitare și economice. Pactul verde european este surprinzător de rezistent în fața coronavirusului.

Conturarea Europei din 2050 

Oamenii de știință și instituțiile din domeniul cunoașterii se pricep să modeleze viitorul sau să elaboreze scenarii. Până la urmă însă, nu este vorba de anticiparea viitorului, ci de conturarea Europei viitorului — transformarea societății noastre în societatea în care dorim să trăim. Ar trebui să fie o societate bazată pe solidaritate, care să ofere un mediu sănătos pentru noi toți și să fie rezistentă la șocuri viitoare — așa cum trebuie să fie lumea, în general.

În acest context, este foarte oportun că liderii europeni, printre care David Sassoli, președintele Parlamentului European, António Costa, prim-ministrul Portugaliei, în numele președinției Consiliului, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, au anunțat săptămâna trecută Conferința privind viitorul Europei, invitând cetățenii din toate colțurile Europei să-și împărtășească ideile pentru a contribui la conturarea Europei de mâine —mai rezilientă, o Europă al cărei nucleu să-l constituie mediul, starea de bine și sănătatea tuturor europenilor. 

Hans Bruyninckx 

Director executiv al AEM

Editorial publicat în ediția 01/2021 a Buletinului de informare AEM din martie 2021