Articole

Uniunea Europeană a lansat planuri ambițioase pentru a reduce drastic emisiile și poluarea în următoarele decenii. Printre ele se numără Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, lansat recent, care se va concentra pe reducerea poluării aerului, apei și solului până la niveluri care să nu mai fie considerate dăunătoare pentru sănătatea oamenilor și pentru mediu. Am stat de vorbă cu Ian Marnane, expert al AEM pentru mediu, sănătate și bunăstare. În prezent, acesta lucrează la un viitor raport al AEM privind reducerea la zero a poluării, care urmează să fie publicat în cursul acestui an.

Citeşte mai mult

Agenția Europeană de Mediu (AEM) și Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA) au publicat recent raportul EMTER (European Maritime Transport Environmental Report – Raport de mediu privind transportul maritim european), care constituie o evaluare comună a efectelor transportului maritim asupra mediului din Europa. I-am luat un interviu lui Stéphane Isoard, șeful grupului pe teme legate de apă și mediul marin din cadrul AEM, care a condus echipa AEM însărcinată cu elaborarea raportului.

Citeşte mai mult

Mulți oameni încă asociază mercurul cu termometrele, iar majoritatea știu că este toxic. Din cauza toxicității sale, în Europa mercurul este în curs de a fi eliminat din produse, dar o cantitate foarte mare încă circulă în aer, apă, sol și în ecosisteme. Mai este de actualitate problema mercurului? Și ce măsuri se iau în această privință? L-am intervievat pe Ian Marnane, expert al AEM în materie de utilizare durabilă a resurselor și industrie.

Citeşte mai mult

Viața marină, clima lumii, economia și bunăstarea noastră socială depind de existența unor mări sănătoase. Chiar dacă s-au observat unele îmbunătățiri, evaluările arată că modul în care sunt exploatate mările Europei este în continuare nesustenabil. Schimbările climatice și concurența pentru resursele naturale adaugă presiuni suplimentare asupra mediului marin. Politicile și măsurile europene ar putea aduce îmbunătățiri mai mari dacă ar fi puse în aplicare printr-o „abordare ecosistemică” și dacă ar fi susținute de un cadru global de guvernanță a oceanelor.

Citeşte mai mult

Odată cu creşterea populaţiei, cu urbanizarea şi cu dezvoltarea economică, creşte şi cererea de apă dulce în zonele urbane din întreaga Europă. În acelaşi timp, schimbările climatice şi poluarea afectează de asemenea cantitatea de apă disponibilă pentru locuitorii oraşelor. Cum pot continua oraşele Europei să furnizeze apă dulce curată locuitorilor lor?

Citeşte mai mult

Avem nevoie de alimente şi avem nevoie de apă dulce curată pentru a ne produce alimentele. Odată cu creşterea cererii de apă pentru activităţile umane, pe de o parte şi cu manifestarea schimbărilor climatice, pe de altă parte, multe regiuni, în special cele sudice, întâmpină dificultăţi în încercarea de a găsi suficiente rezerve de apă dulce pentru acoperirea nevoilor proprii. Cum putem continua să cultivăm alimente fără să epuizăm resursele de apă curată ale naturii? Utilizarea mai eficientă a apei în agricultură ne-ar ajuta cu siguranţă.

Citeşte mai mult

Impacturile schimbărilor climatice asupra Europei în prezent

Citeşte mai mult

Agricultura reprezintă o povară grea şi crescândă asupra resurselor hidrografice ale Europei, ameninţând cu penurie de apă şi pagube aduse ecosistemelor. Pentru a asigura o utilizare durabilă a apelor, agricultorilor trebuie să li se acorde stimulente, consultanţă şi asistenţă la preţul corect.

Citeşte mai mult

„O dată sau de două ori pe lună se sistează furnizarea apei, câteodată şi mai des”, ne povesteşte Barış Tekin în apartamentul său din Beşiktaş, un cartier istoric al Istanbulului, unde locuieşte împreună cu soţia şi fiica sa. „Păstrăm în apartament aproximativ 50 de litri de apă îmbuteliată pentru spălat şi curăţenie, ca să nu fim luaţi pe nepregătite. Dacă furnizarea apei se sistează pentru mai mult timp, mergem la tatăl meu sau la socrii mei”, ne povesteşte Barış, profesor de economie la Universitatea Marmara.

Citeşte mai mult

Povestea pescarului În noaptea de 6 octombrie 1986, pescarii de homari din micuţul oraş Gilleleje, aflat la nord de Copenhaga, care pescuiau în Marea Kattegat, s-au trezit cu năvoadele pline de homari norvegieni. Majoritatea animalelor erau moarte sau pe moarte. Aproximativ jumătate aveau o culoare neobişnuită.

Citeşte mai mult