Tendințe și previziuni: creștere limitată a emisiilor în UE în contextul redresării post-pandemie și al crizei energetice

După o lungă perioadă în care emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în Europa, redresarea economică după măsurile de izolare impuse de pandemia de COVID-19 a dus la creșterea emisiilor, în special în sectoarele transporturilor, industriei și aprovizionării cu energie, potrivit datelor raportate pentru raportul AEM intitulat „Trends and projections in Europe 2022” (Tendințe și previziuni în Europa 2022). Având în vedere criza energetică iminentă și, în special, prețul mare al gazelor, sectorul aprovizionării cu energie a trecut parțial la combustibili energetici cu emisii mai mari de dioxid de carbon, în timp ce creșterea puternică de energie din surse regenerabile observată în ultimii ani a încetinit în 2021. Pentru a contracara această evoluție, este esențial ca deciziile de astăzi privind infrastructura energetică să țină seama de obiectivul de neutralitate climatică de mâine, pentru a evita efectele dependenței de combustibilii fosili.

„În lunile și anii ce urmează vor fi necesare acțiuni decisive pentru a se asigura că statele membre ale UE pot pune în aplicare planuri ambițioase de reducere a emisiilor, în vederea atingerii obiectivelor climatice ale UE. Deși în această iarnă sunt necesare măsuri pe termen scurt de stimulare a aprovizionării cu energie, aceste acțiuni nu trebuie să facă Europa dependentă pentru mai mulți ani de combustibilii fosili. Economisirea energiei și consolidarea surselor regenerabile de energie sunt esențiale nu numai pentru a face față crizei energetice imediate, ci și pentru a atinge neutralitatea climatică”, a declarat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM.

Emisiile revin, consumul de energie crește

Potrivit datelor preliminare raportate de statele membre ale UE, în 2021, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 5 % față de 2020, inclusiv în sectorul aeronautic internațional. Cu toate acestea, rămân cu mult sub nivelul anterior pandemiei de COVID-19 din 2019.

Estimările sugerează că, în 2021, consumul de energie a crescut, atât consumul de energie primară, cât și consumul final de energie, cu 6 % și, respectiv, 5 %, comparativ cu 2020. Consumul de energie primară măsoară cererea de energie, iar consumul final de energie se referă la ceea ce utilizează efectiv utilizatorii finali. Această creștere a consumului de energie poate fi atribuită în mare măsură redresării economice. În 2021, efectul creșterii prețurilor la energie asupra cifrelor consumului anual nu era încă vizibil, însă se poate preconiza că va fi mai evident în 2022.

Datele preliminare sugerează că ponderea totală a surselor regenerabile de energie din Europa a rămas la 22 % din consumul de energie în 2021, încetinindu-și creșterea, puternică de altfel, din ultimii ani. Acest lucru se poate explica prin cantitățile mai mici de energie eoliană și hidroelectrică livrate în 2021, pe lângă creșterea consumului de energie.

Urmează un an decisiv in privința evoluției obiectivelor pentru 2030

În anii următori, pentru a atinge neutralitatea climatică pe termen lung, vor trebui efectuate constant, an de an, reduceri semnificative ale emisiilor. Prin Legea europeană a climei, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost majorat la cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. În acest moment, Parlamentul European și statele membre negociază un pachet legislativ global, „Pregătiți pentru 55”, ținând seama, în același timp, de planul RePower EU propus în 2022.

Pentru a atinge obiectivul pentru 2030 de reducere cu 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, emisiile ar trebui să scadă, în medie, cu 134 milioane de tone de dioxid de carbon (Mt de echivalent CO2 ) pe an, față de nivelurile estimate pentru 2021. Aceasta reprezintă o reducere mai mult decât dublă în raport cu reducerea medie anuală realizată în perioada 1990 - 2020. Toate sectoarele trebuie să-și intensifice semnificativ eforturile de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, trebuie extinsă eliminarea dioxidului de carbon prin exploatarea terenurilor, schimbarea folosinței terenurilor și prin silvicultură, inversând tendința actuală în UE de diminuare a absorbantului de carbon.

În același timp, consumul de energie trebuie să scadă semnificativ în următorii ani – noul obiectiv propus pentru 2030 în contextul REPowerEU necesitând mai mult decât dublarea economiilor anuale de energie în perioada 2022-2030. Același principiu se aplică și energiilor din surse regenerabile: începând din 2005, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Europei a crescut, în medie, cu 0,8 puncte procentuale în fiecare an. Această valoare trebuie să crească la 2,5 puncte procentuale pe an până în 2030, pentru a atinge obiectivul propus în REPowerEU de a mări cu 45 % energia din surse regenerabile.

La nivelul statelor membre, deși s-au făcut deja progrese semnificative, politicile și măsurile actuale sunt insuficiente pentru a atinge noile obiective ambițioase în materie de climă și energie. Până la jumătatea anului 2023, statele membre vor prezenta proiecte de actualizare a planurilor naționale cu privire la energie și climă. Vor avea astfel posibilitatea de a-și intensifica măsurile și de a elabora planuri pentru perioada până în 2030, care să reflecte noile ambiții ale UE și obiectivul de realizare a neutralității climatice.

EEA’s climate and energy package:

• ‘Trends and Projections in Europe 2022’ – Assessment of EU progress towards its climate and energy targets
• EEA Climate and Energy website on EU progress towards its 2030 goals (data and assessments)
• Technical annex about EU climate and energy data and targets
• Preliminary dataset on EU greenhouse gas emissions in 2021 
• Preliminary dataset on EU renewable energy shares in 2021
• Preliminary dataset on EU energy efficiency in 2021 
• Dataset on national greenhouse gas emissions projections
• Greenhouse gas emissions under the Effort Sharing Decision (ESD)

Updated climate and energy indicators: