Industria

Sectoarele industriale ale Europei aduc multe beneficii economice şi sociale importante: acestea produc bunuri şi produse, generează locuri de muncă şi venituri fiscale. Cu toate acestea, cele mai mari instalaţii industriale din Europa sunt responsabile de o proporţie semnificativă din totalul emisiilor de poluanţi atmosferici importanți şi gaze cu efect de seră (GES) , precum şi de alte efecte asupra mediului, inclusiv eliberarea de poluanţi în apă şi în sol, generarea de deşeuri şi consumul de energie.

Industria este o componentă esențială a economiei Europei, dar totodată și o sursă de poluare. De mulți ani, reglementările din domeniul mediului limitează efectele adverse ale acestei poluări asupra sănătății umane și asupra mediului. Printre politicile UE aplicate în prezent pentru limitarea poluării industriale se numără următoarele:

• Directiva privind emisiile industriale (DEI), care definește obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească aproximativ 50 000 de instalații industriale mari pentru a evita sau a reduce la minimum emisiile poluante în atmosferă, apă și sol, DEI de asemenea obligă ca aceste instalații să reducă  deșeurile. Pentru anumite activități, și anume  cele din cadrul instalațiilor mari de ardere, al instalațiilor de incinerare și de coincinerare a deșeurilor, cele care utilizează solvenți și cele de producere a dioxidului de titan, DEI stabilește valori limită de emisie pentru anumiți poluanți, aplicabile la nivelul UE.
• Directiva privind instalațiile medii de ardere (ImA) va reglementa, începând cu 2018, emisiile de dioxid de sulf (SO₂), oxizi de azot (NO_X) și pulberi   rezultate din arderea combustibililor în instalații cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu  1 megawatt (MWt) și mai mică de 50 MWt.
• Directiva-cadru privind proiectarea ecologică prevede norme la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, precum aparatura electrocasnică, a tehnologiilor informației și comunicațiilor sau a activităților de proiectare.
• Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) de la peste 12 000 de instalații de producție și instalații producătoare de energie din 31 de state, precum și din sectorul aviației. ETS vizează aproximativ 45 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.
• Directiva-cadru privind apa impune statelor membre să reducă treptat poluarea apelor cu o serie de poluanți, definiți ca „substanțe prioritare”. De asemenea, directiva obligă statele membre să adopte măsuri pentru încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, deversărilor și pierderilor de anumiți poluanți mai periculoși, încadrați în categoria „substanțelor periculoase prioritare”.
• Directiva privind tratarea apelor urbane uzate  protejează mediul împotriva efectelor nocive ale deversării apelor urbane uzate  și a apelor uzate provenite din anumite sectoare industriale.

Accesul public la informații privind poluarea industrială s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii. Ca mențiune specială, Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR) constituie un inventar cuprinzător al emisiilor și transferurilor de poluanți proveniți din activități industriale majore, conținând informații anuale cu privire la peste 30 000 de instalații industriale din 33 de țări europene. Aceste informații se referă la cantitatea de poluanți eliberați în aer, apă și sol, precum și la transferurile de deșeuri și poluanți în apele reziduale din afara amplasamentelor industriale.

S-au introdus, totodată, criterii de sustenabilitate menite să contribuie la reducerea impactului industriei asupra mediului. De exemplu, printre inițiativele industriale de acest gen se numără adoptarea pe scară largă a unor practici de management de mediu prin sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și prin ISO 14001.

De asemenea, s-au introdus inițiative privind responsabilitatea socială voluntară a întreprinderilor (RSI) pentru îndeplinirea unor obiective sociale și de mediu dincolo de  dispozițiile legale . Printre acestea se numără inițiativaResponsible Care(Grijă responsabilă) a industriei chimice, Inițiativa globală pentru e-dezvoltare durabilă (Global e-Sustainability Initiative– GeSI), politica de gestionare a materialelor (Materials Stewardship Policy) a Consiliului Internațional pentru Minerit și Metale și rețeaua antreprenorială CSR Europe.

La nivelul politicii UE, Comisia a adoptat o strategie privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, iar la nivel internațional standardul ISO 26000 privind responsabilitatea socială furnizează orientări referitoare la modalitatea în care întreprinderile și organizațiile își pot desfășura activitatea într-o manieră responsabilă din punct de vedere social.

Agenția Europeană de Mediu (AEM) sprijină punerea în aplicare și evaluarea politicilor UE privind controlul poluării industriale. De asemenea, agenția susține elaborarea de strategii pe termen lung pentru limitarea impactului acestui sector asupra mediului și asupra sănătății.

AEM sprijină inițiativele UE în sensul unei mai bune optimizări / eficientizări  a raportării privind emisiile industriale. Printre acestea se numără inițiative de armonizare și simplificare a raportării informațiilor industriale de către statele membre și întreprinderile din UE în temeiul a diferite dispoziții legislative.

O viitoare tranziție la un sector industrial european mai verde necesită o abordare integrată, care să consolideze controlul la sursă al poluării și să acorde stimulente pentru schimbarea practicilor de exploatare și pentru implementarea de noi tehnologii inovatoare.

Factorii de decizie consideră prioritară îmbunătățirea bazei de cunoștințe a Europei cu privire la poluarea industrială. În conformitate cu Convenția de la Aarhus, Al șaptelea program de acțiune pentru mediu include un obiectiv de difuzare la scară mai largă și într-un mod mai eficient a informațiilor privind aplicarea legislației în domeniul controlului poluării. DEI impune ca statele membre să furnizeze informații consolidate îmbunătățite cu privire la instalațiile industriale.

Punerea în aplicare deplină a legislației consolidate va contribui la un control mai bun al emisiilor generate de industrie.

• DEI va reglementa funcționarea industriei cu mai multă rigurozitate decât fosta Directivă privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC). Controalele realizate în temeiul DEI vor avea la bază principiul celor mai bune tehnici disponibile (BAT), cu vizarea unei game mai ample de activități industriale decât Directiva privind IPPC, precum și cu aplicarea valorilor limită de emisie prevăzute de Directiva DEI, îndeosebi a celor valabile pentru instalațiile mari de ardere, care sunt mai stricte  decât cele prevăzute de Directiva privind instalațiile mari de ardere (2001/80/CE).
• Directiva privind instalațiile medii de ardere va determina reduceri anuale semnificative ale emisiilor principalilor poluanți atmosferici, și anume SO₂, NO_X și pulberi (particule totale în suspensie).

În ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, EU ETS a fost concepută să fie un instrument esențial de stimulare a introducerii de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon în sectorul industrial. În 2020, emisiile provenite din sectoarele care fac obiectul EU ETS vor fi cu 21 % mai mici decât în 2005. Potrivit Concluziilor Consiliului European din octombrie 2014, aceste emisii vor fi cu 43 % mai mici până în anul 2030.

În ceea ce privește efectele pe termen lung, Foaia de parcurs a Comisiei către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor schițează modul în care economia Europei ar putea deveni sustenabilă până în 2050. Foaia de parcurs propune modalități de creștere a productivității resurselor și de disociere a creșterii economice de utilizarea resurselor, evitându-se totodată dependența de o anumită tehnologie. Astfel, până în 2050, emisiile de GES s-ar putea reduce cu 80 % față de nivelurile din 1990. Pachetul privind economia circulară propus în 2015 stabilește un program de acțiune cu măsuri care vizează întregul ciclu: de la producție și consum la gestionarea deșeurilor și piața materiilor prime secundare. Printre aceste măsuri se numără integrarea orientărilor privind economia circulară și a celor mai bune practici de reutilizare a apei în cadrul documentelor de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), relevante în contextul DEI.

În prezent, Comisia derulează o evaluare în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) a Regulamentului privind Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR), pentru a verifica în ce măsură legislația mai este adecvată scopului urmărit. Rezultatele evaluării urmează să fie publicate până la sfârșitul anului 2016. De asemenea, se efectuează o verificare cuprinzătoare a adecvării măsurilor de monitorizare și raportare privind legislația în domeniul mediului, în vederea identificării de acțiuni concrete care să raționalizeze monitorizarea și raportarea, să reducă povara administrativă aferentă și să mărească efectele lor în contextul legislației de mediu. Rezultatele și eventualele sugestii de acțiuni suplimentare urmează să fie prezentate până la finalul anului 2017.

Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR)

Date privind instalațiile mari de ardere

DG Mediu din cadrul Comisiei Europene – Emisiile industriale

DG Politici climatice din cadrul Comisiei Europene – Strategii

Centrul Tematic European pentru Atenuarea Poluării Aerului și a Schimbărilor Climatice (ETC/ACM)