Materialele plastice, o amenințare tot mai mare pentru mediu și climă: cum poate Europa să inverseze această tendință?

În timp ce  sensibilizarea, preocuparea și măsurile cu privire la modul în care eliminăm materialele plastice în mediul marin și în alte părți au căpătat o importanță considerabilă în ultimii ani, există multe alte efecte mai puțin cunoscute ale materialelor plastice, printre care se numără contribuția acestora la schimbările climatice și noile provocări legate de pandemia de COVID-19, potrivit raportului AEM „Plastics, the circular economy and Europe′s environment — A priority for action” (Materialele plastice, economia circulară și mediul european – O prioritate de acțiune).

Raportul examinează producția, consumul și comerțul de materiale plastice, impactul materialelor plastice asupra mediului și climei pe durata ciclului lor de viață, analizând tranziția către o economie circulară a materialelor plastice prin trei căi care implică factorii de decizie, industria și consumatorii.

„Provocările reprezentate de materialele plastice sunt determinate, în mare măsură, de faptul că sistemele noastre de producție și de consum nu sunt durabile. Pandemia de COVID-19 și schimbările climatice au amplificat atenția publicului asupra crizei deșeurilor de plastic cu care ne confruntăm. Este clar că cea mai bună variantă este să trecem la o economie fundamental durabilă și circulară a materialelor plastice, în care să utilizăm materialele plastice într-un mod mult mai înțelept și în care să le reutilizăm și reciclăm mai eficient. Mai mult, punctul de plecare ar trebui să îl constituie producerea materialelor plastice din materii prime regenerabile”, a declarat Hans Bruyninckx, director executiv al AEM.

Raportul arată că producția, utilizarea și comerțul cu materiale plastice continuă să crească. Tot mai multe politici și inițiative ale UE au fost deja instituite pentru a aborda provocările pe care le prezintă materialele plastice, în special cele pe care le prezintă materialele plastice de unică folosință. În 2018, Comisia Europeană a prezentat prima strategie cuprinzătoare din lume privind materialele plastice într-o economie circulară, care descrie abordarea de către UE a provocărilor generate de materialele plastice, urmată în 2019 de Directiva privind produsele din plastic de unică folosință.

Raportul AEM indică trei căi de urmat, și anume utilizarea mai inteligentă a materialelor plastice, circularitatea sporită și utilizarea materiilor prime regenerabile. Acestea pot contribui împreună la asigurarea unui sistem durabil și circular al materialelor plastice. Alături de raport, tot astăzi sunt publicate și două note de informare conexe pe tema materialelor plastice și textile, precum și pe tema instituirii unor modele de afaceri circulare.

Pandemia de COVID-19 și materialele plastice

Pandemia de COVID-19 a dus la modificări ale producției, consumului și eliminării deșeurilor de materiale plastice. Măștile din plastic joacă un rol esențial în limitarea răspândirii COVID-19. Însă creșterea volumului de deșeuri plastice ca urmare a cererii de măști și de mănuși, alături de schimbările intervenite în producția și utilizarea produselor din plastic de unică folosință, cum ar fi cutiile pentru mâncarea la pachet și ambalajele din plastic pentru vânzările online, pot pune în pericol eforturile UE pe termen scurt de reducere a poluării cu plastic și de trecere la un sistem mai durabil și circular al materialelor plastice.

Industria materialelor plastice amplifică problema schimbărilor climatice

Consumul și producția de materiale plastice implică utilizarea unor cantități mari de combustibili fosili, cu implicații negative asupra mediului și a schimbărilor climatice. Amplificând problema, activitatea economică redusă a dus la scăderi accentuate ale prețurilor petrolului la nivel global, ceea ce determină producătorii să fabrice articole din plastic din materii prime virgine bazate pe combustibili fosili, mult mai ieftin decât să utilizeze materiale plastice reciclate. Dacă producția și utilizarea materialelor plastice continuă să crească așa cum se preconizează, industria produselor din plastic va reprezenta 20 % din consumul de produse petroliere la nivel mondial până în 2050, o creștere de la 7 %, cât este în prezent.

Datele provenite din Inventarul gazelor cu efect de seră al AEM arată că emisiile anuale legate de producția de plastic în UE se ridică la aproximativ 13,4 milioane tone de CO₂ sau aproximativ 20 % din emisiile industriei chimice la nivelul UE, potrivit raportului. Viabilitatea economică a pieței europene și globale de reciclare a materialelor plastice se află în prezent sub o presiune semnificativă. Cererea mai scăzută de materiale plastice reciclate de pe piață a complicat, de asemenea, eforturile multor municipalități europene de a-și gestiona în mod durabil practicile în materie de deșeuri, în prezent fiind utilizate opțiuni mai puțin dezirabile de eliminare a deșeurilor pentru cantități semnificative de deșeuri de plastic.

Figure: the environmental impacts across the life cycle of plastics

Source: EEA, 2020

Textilele sintetice – o problemă tot mai presantă

O parte a problemei materialelor plastice o reprezintă materialele textile fabricate din fibre sintetice, cum ar fi poliesterul și nailonul. Conform unei note de informare separate a AEM, care analizează materialele plastice din textile, consumatorii din UE aruncă anual aproximativ 5,8 milioane de tone de textile – aproximativ 11 kilograme de persoană – din care aproximativ două treimi conțin fibre sintetice. Potrivit datelor disponibile din 2017, gospodăriile europene au consumat aproximativ 13 milioane de tone de produse textile (îmbrăcăminte, încălțăminte și textile de uz casnic). Textilele din material plastic reprezintă aproximativ 60 % din articolele de îmbrăcăminte și 70 % din textilele de uz casnic. Promovarea alegerilor durabile în materie de fibre și a controlului emisiilor de microplastice, precum și îmbunătățirea colectării separate, a reutilizării și a reciclării, au potențialul de a îmbunătăți durabilitatea și circularitatea textilelor sintetice într-o economie circulară.

Modelele de afaceri circulare pot contribui la combaterea producției și consumului nesustenabile de materiale plastice

Există un interes sporit pentru schimbarea modelelor tradiționale de afaceri pentru a le face mai circulare, într-un mod rentabil, ceea ce permite ca materialele și produsele să fie reutilizate și să rămână în economie cât mai mult posibil. O notă de informare a AEM intitulată „A framework for enabling circular business models in Europe” (Un cadru pentru instituirea modelelor de afaceri circulare în Europa), lansată tot astăzi, identifică acțiunile posibile pentru implementarea eficientă a modelelor de afaceri circulare. Nota identifică, de asemenea, factorii care permit aplicarea acestora pe scară largă în cadrul tranziției preconizate către o economie circulară. O astfel de tranziție va necesita stabilirea unor politici corecte de susținere și existența unor comportamente care să ducă la schimbarea practicilor de consum și a educației.