Sunt necesare mai multe acțiuni în UE pentru a reduce impactul pesticidelor chimice

Utilizarea pe scară largă a pesticidelor este o sursă majoră de poluare – contaminând apa, solul și aerul, determinând pierderea biodiversității și ducând la rezistența la pesticide. Expunerea umană la pesticide chimice este asociată cu boli cronice, cum ar fi cancerul și bolile cardiace, respiratorii și neurologice.

Noua notă de informare a AEM intitulată „How pesticides impact human health and ecosystems in Europe” (Impactul pesticidelor asupra sănătății umane și a ecosistemelor în Europa) sintetizează cele mai recente cunoștințe despre impactul pesticidelor chimice asupra sănătății noastre și asupra mediului și prezintă bune practici pentru reducerea utilizării și a riscurilor pe care le prezintă în Europa. Nota evidențiază bune practici pentru reducerea utilizării pesticidelor și gestionarea riscurilor asociate fără a pune în pericol aprovizionarea cu alimente.

Utilizarea și impactul pesticidelor: ce știm

Sectorul agricol din Europa se bazează în continuare pe utilizarea unor volume mari de pesticide chimice pentru a menține randamentul culturilor, volumul vânzărilor de pesticide rămânând stabil în ultimul deceniu. Pesticidele se folosesc și în silvicultură și de-a lungul drumurilor și căilor ferate, precum și în parcuri publice, locuri de joacă sau grădini utilizate pe scară largă de către public – în special de către copii, femei însărcinate și persoane în vârstă, grupuri mai vulnerabile la pesticide.

În perioada 2011-2020, vânzările de pesticide din cele 27 de state membre ale UE au rămas relativ stabile, situându-se la aproximativ 350 000 de tone pe an.

În 2020 au fost detectate unul sau mai multe pesticide peste pragurile de îngrijorare (un risc pentru sănătatea umană) în 22% din locurile de monitorizare din râurile și lacurile de pe teritoriul Europei. În ceea ce privește poluarea solului, 83% din solurile agricole testate într-un studiu din 2019 conțineau reziduuri de pesticide.

Poluarea cu pesticide este unul dintre principalii factori determinanți ai pierderii biodiversității în Europa. În special, utilizarea pesticidelor a cauzat scăderea semnificativă a populațiilor de insecte, amenințând rolul esențial pe care îl au în producția de alimente, în special în polenizarea majorității culturilor de fructe și legume.

Oamenii sunt expuși la pesticide în principal prin alimentație, și anume hrană și apă potabilă, precum și prin petrecerea timpului în zone în care se aplică pesticide și, în cazul lucrătorilor agricoli, la locul de muncă. Un studiu de biomonitorizare umană la scară largă desfășurat între 2014 și 2021 în cinci țări europene, a constatat că cel puțin două pesticide sunt prezente în organismul a 84% din participanții la studiu.

Nivelurile de pesticide au fost în mod constant mai ridicate la copii decât la adulți, copiii fiind deosebit de sensibili la impactul negativ al substanțelor chimice asupra sănătății. Expunerea umană la pesticide chimice este asociată cu o serie de boli cronice grave, de exemplu cancer, boli cardiace, respiratorii și neurologice, precum și cu întârzieri în dezvoltarea copiilor.

Îndeplinirea obiectivelor – reducerea utilizării pesticidelor

În 2020, Strategia „De la fermă la consumator” a Comisiei Europene a introdus două obiective de reducere a pesticidelor: o reducere cu 50% a utilizării și a riscurilor prezentate de pesticidele chimice și o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor mai periculoase. Strategia este o parte esențială a Pactului verde european și are drept scop să facă sistemele alimentare ale Europei echitabile, sănătoase și durabile. Realizarea obiectivelor va necesita eforturi sporite din partea factorilor de decizie politică din UE și din partea statelor membre, se arată în nota de informare.

Comisia Europeană a propus recent un nou regulament privind utilizarea durabilă a pesticidelor, care ar impune țărilor să-și stabilească propriile obiective naționale de reducere, să se asigure că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide adoptă sisteme ecologice de combatere a dăunătorilor și restricționează utilizarea pesticidelor în zone sensibile, cum ar fi spațiile verzi urbane și zonele protejate. Alte măsuri discutate în ședința de informare sunt formarea utilizatorilor și a consilierilor profesionali, stimularea tranziției către agricultura ecologică și de precizie și impozitarea celor mai periculoase pesticide. 

Pentru a reduce dependența de pesticide chimice și a menține securitatea alimentară, va fi, de asemenea, esențial să se promoveze trecerea la modele alternative de agricultură, care aplică concepte și principii ecologice în producția agricolă, se sugerează în nota de informare a AEM.