Efectele expunerii la poluarea aerului asupra sănătății și mediului sunt în continuare mari în toată Europa

Deși este extrem de dificil să ne reducem expunerea la poluanții atmosferici, datele confirmă o tendință de îmbunătățire a impactului estimat asupra sănătății cauzat de expunerea pe termen lung la trei poluanți atmosferici majori (particule fine în suspensie, dioxid de azot și ozon), se declară în nota de informare a AEM intitulată „Harm to human health from air pollution in Europe: burden of disease status 2024” (Efectele nefaste ale poluării aerului din Europa pentru sănătatea umană: situația poverii morbidității în 2024).

În perioada 2005-2022, numărul deceselor din UE care pot fi atribuite particulelor fine în suspensie, numite și PM_2,5, a scăzut cu 45 %, rămânând în graficul obiectivului de scădere cu 55 % prevăzut în Planul de acțiune al UE privind reducerea la zero a poluării pentru 2030.

Vestea bună pentru toți cetățenii este că, începând de astăzi, dispunem de norme mai stricte ale UE privind calitatea aerului. Totuși, mult prea mulți oameni din Europa, în special din orașe, sunt încă afectați de calitatea precară a aerului, care provoacă îmbolnăviri și decese premature ce ar putea fi în mare parte evitate prin reducerea nivelurilor acestor poluanți în mediu. Poluarea aerului are și efecte negative mai ample care afectează sănătatea ecosistemelor noastre; prin urmare ,este cu atât mai important să ne intensificăm eforturile pentru a avea un aer mai curat.

Leena Ylä-Mononen
Directoarea executivă a AEM

Au intrat în vigoare noi norme ale UE privind calitatea aerului

Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, intrată în vigoare astăzi, aduce valorile-limită ale calității aerului în UE mai aproape de standardele OMS, facilitând o scădere și mai mare a impactului poluării aerului asupra sănătății în următorii ani. Poluarea aerului rămâne însă principalul risc de mediu pentru sănătatea europenilor (urmată de alți factori, cum ar fi expunerea la zgomot, la substanțe chimice și la efectele tot mai pronunțate asupra sănătății ale valurilor de căldură cauzate de climă), cauzând boli cronice și decese, mai ales în orașe și în zonele urbane.

Potrivit ultimelor estimări ale AEM, cel puțin 239 000 de decese înregistrate în UE în 2022 pot fi imputate expunerii la poluarea cu particule fine în suspensie (PM_2,5) la valori care depășesc concentrația de 5 µg/m³ recomandată de OMS. 70 000 de decese sunt atribuite expunerii la poluarea cu ozon (O₃), iar 48 000 de decese – expunerii la poluarea cu dioxid de azot (NO₂).

Aceste decese imputabile poluării ar fi putut fi evitate prin respectarea valorilor orientative ale OMS din 2022. O anexă separată la acest comunicat de presă conține informații esențiale pentru fiecare țară, inclusiv informații privind efectul asupra sănătății și ecosistemelor de la nivel național.

Pe lângă decesele premature, bolile cronice asociate poluării aerului au consecințe importante. În nota sa de informare, AEM subliniază că este esențial să se țină cont de aceste consecințe când se evaluează efectele globale ale poluării aerului asupra sănătății, precum și beneficiile care ar rezulta dintr-un aer mai curat în Europa.

Impactul poluării aerului asupra naturii

Poluarea aerului are efecte negative și asupra naturii. O notă de informare separată a AEM, intitulată „Impacts of air pollution on ecosystems in Europe” (Impactul poluării aerului asupra ecosistemelor din Europa), analizează modul în care este expusă vegetația la principalii poluanți atmosferici și cum se reflectă această expunere în randamentul culturilor și pierderile economice aferente.

Nota de informare a AEM a constatat că azotul din aer, care se depune pe ecosisteme, crește încărcarea cu nutrienți (eutrofizarea), determinând modificări în structura și funcția ecosistemelor (prin modificări ale speciilor de plante care pot crește într-o anumită zonă). Trebuie precizat că, în 2022, 73 % din ecosistemele UE au depășit cantitățile critice din punct de vedere al eutrofizării.

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării prevede obiectivul de reducere cu 25 % până în 2030 a suprafeței ecosistemelor în care depunerile de azot depășesc cantitățile critice, comparativ cu nivelurile din 2005. La ora actuală, este puțin probabil ca acest obiectiv să fie atins, deoarece scăderea a fost de 13 % în perioada 2005 - 2022. 

De asemenea, aproximativ o treime din terenurile agricole ale Europei au fost expuse la concentrații de ozon la nivelul solului mai mari decât valoarea limită stabilită pentru protejarea vegetației în conformitate cu normele UE. Această situație a dus la deteriorarea culturilor, la scăderea producției și la pierderi economice estimate la cel puțin 2 miliarde EUR. Ozonul dăunează pădurilor și plantelor prin scăderea ratelor de creștere, scăderea randamentului agricol și afectarea biodiversității. În 2022, nivelurile critice stabilite pentru protejarea pădurilor împotriva ozonului au fost depășite în 62 % din totalul suprafeței forestiere a celor 32 de țări membre ale AEM. Problema acidificării a fost în mare parte rezolvată datorită reducerilor semnificative ale emisiilor de dioxid de sulf (SO₂) din ultimele decenii.

Context

Notele de informare ale AEM: „Harm to human health from air pollution in Europe: burden of disease status 2024” (Efectele nefaste ale poluării aerului din Europa pentru sănătatea umană: situația poverii morbidității în 2024) și „Impacts of air pollution on ecosystems in Europe” (Impactul poluării aerului asupra ecosistemelor din Europa) fac parte din pachetul AEM privind calitatea aerului în Europa 2024.

Începând din 2014, AEM efectuează estimări ale numărului de decese care pot fi atribuite expunerii la poluarea aerului. AEM utilizează recomandările privind impactul asupra sănătății stabilite în Ghidul OMS din 2021 privind calitatea aerului. La fel ca în anii precedenți, efectele diferiților poluanți atmosferici asupra sănătății nu trebuie însumate, pentru a se evita dubla contabilizare din cauza unor suprapuneri de date. Acest lucru este valabil atât pentru rata mortalității, cât și pentru rata morbidității.

Pe lângă cele două note de informare, au mai fost publicate versiuni actualizate ale fișelor de informare privind poluarea aerului pentru fiecare țară. Aceste fișe de informare sintetizează principalele date legate de emisiile de poluanți atmosferici și de calitatea aerului, inclusiv evoluția poluării de-a lungul timpului și efectele ei asupra sănătății asociate impactului poluării în fiecare țară.

Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător, Directiva (UE) 2024/2881, intră în vigoare astăzi, 10 decembrie 2024, după ce a fost adoptată la 23 octombrie 2024. Directiva introduce noi standarde de calitate a aerului care trebuie atinse în 2030, mai apropiate de recomandările OMS, precum și obligația de a monitoriza poluanți suplimentari cum ar fi particulele ultrafine, negrul de fum și amoniacul.

Mai multe informații referitoare la directiva revizuită se găsesc în articolul de știri și în materialul video al Comisiei Europene.