Trecerea la o economie verde care nu se limitează la gestionarea deșeurilor

La data de 2 decembrie 2015, Comisia Europeană a propus un nou pachet legislativ privind economia circulară. Pachetul vizează diversele etape ale ciclului de viață extins al unui produs, de la producție și consum până la gestionarea deșeurilor și la piața materiilor prime secundare. Acțiunile propuse sunt concepute să aducă beneficii atât mediului, cât și economiei, să valorifice la maximum și să utilizeze eficient toate materiile prime, produsele și deșeurile, promovând economisirea energiei și reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

De-a lungul ultimelor decenii, legislația privind protecția mediului a evoluat de la răspunsuri specifice la răspunsuri mai integrate și mai sistemice. Pachetul privind o economie circulară este unul dintre cele mai recente exemple de răspunsuri integrate în materie de politici și reprezintă, cu siguranță, un pas important în direcția atingerii obiectivului Uniunii Europene de a „trăi bine, în limitele ecologice ale planetei”.

Raportul nostru „Mediul european – Starea și perspectiva 2015” (SOER2015) subliniază provocarea în materie de sustenabilitate cu care ne confruntăm astăzi. Atât în Europa, cât și la nivel mondial, consumăm și extragem mai multe resurse decât poate înlocui planeta noastră la un moment dat. Pe de o parte, activitățile economice contribuie la bunăstarea oamenilor și la reducerea sărăciei. Pe de altă parte, acestea poluează mediul înconjurător, determină încălzirea planetei și afectează sănătatea oamenilor, slăbind, în același timp, capacitatea planetei de a ne susține. Schimbările climatice și estimările privind creșterea demografică constituie motive în plus pentru a lua de urgență măsuri cuprinzătoare și imediate.

Cu toate că nicio țară nu a reușit până în prezent să atingă atât obiectivul de a „trăi bine”, cât și pe acela de trăi în limita posibilităților sale naturale, există semne încurajatoare. Uniunea Europeană a început să disocieze creșterea economică de consumul de energie și de materiale. Europenii reciclează un procent mai mare din deșeurile lor municipale și aruncă mai puțin la groapa de gunoi. Industriile ecologice (de exemplu, cele care activează în domeniul energiei regenerabile, al epurării apelor uzate, al controlului poluării atmosferice etc.) s-au dezvoltat considerabil în ultimii zece ani și au creat locuri de muncă în pofida recesiunii recente.

Reducerea dependenței de materii prime

O economie circulară se străduiește să reducă „aportul” de noi resurse, în special de resurse neregenerabile, să utilizeze, să reutilizeze și să valorifice resursele din economie cât mai mult posibil și să reducă la minimum „producerea” de emisii și deșeuri.

Mesajul este clar: potențiala diminuare a cantității de deșeuri ar putea genera câștiguri substanțiale pentru economie și beneficii semnificative pentru sănătatea umană. Păstrarea în uz a resurselor deja extrase nu doar ar reduce dependența de materii prime (obținute pe plan intern sau importate), ci ar crește și competitivitatea, reducând în același timp presiunile asupra mediului. O analiză preliminară efectuată de AEM arată că țările europene iau deja măsuri în direcția unei mai mari eficiențe a utilizării resurselor, în principal din cauza preocupărilor economice legate de dependența de acestea.

Prevenirea generării de deșeuri, reciclarea și o mai bună gestionare a deșeurilor în general sunt cu siguranță esențiale pentru minimizarea fluxurilor de intrare și ieșire din economie. Însă închiderea circuitului materialelor nu este suficientă pentru a împiedica impactul viitor asupra mediului, sănătății și bunăstării umane. Abordările din sfera economiei circulare trebuie să nu se limiteze la gestionarea deșeurilor, ci să înlesnească tranziția către o economie verde. Este necesar să regândim modul în care producem, consumăm și eliminăm produsele.

Valorificarea potențialului proiectării ecologice

În primul rând, proiectarea ecologică este esențială pentru creșterea potențialului reciclării și pentru prelungirea duratei de viață a produselor. Putem proiecta produse care să poată fi reparate cu ușurință, să nu necesite decât înlocuirea pieselor defecte, iar componentele lor să poată fi sortate ușor pentru o reciclare optimă.

De asemenea, trebuie să ținem seama de efectele materialelor asupra sănătății și mediului pe care le utilizăm în produsele noastre. Proiectarea ecologică ar putea, în egală măsură, să contribuie la găsirea unor alternative mai bune pentru înlocuirea materialelor care au un impact ridicat asupra mediului. De exemplu, este clar că expunerea la substanțe chimice periculoase constituie un motiv serios de îngrijorare pentru sănătate. Putem adopta cicluri de materiale nepoluante pentru a preveni expunerea oamenilor la substanțe periculoase și pentru a proteja ecosistemele împotriva poluării chimice.

În mod similar, biomaterialele – cum ar fi lemnul, culturile agricole sau fibrele – pot fi folosite pentru o gamă largă de produse și nevoi energetice. Pe de altă parte, posibilitatea de a trece la biomateriale ar trebui să fie analizată ținând seama de impactul aferent asupra ecosistemelor și asupra sănătății. De exemplu, există limite pentru exploatarea pădurilor, iar arderea lemnului pentru obținerea de energie ar putea afecta calitatea aerului.

Investiții pentru încurajarea inovării

Ecoinovarea și cercetarea care promovează soluții inovatoare sunt esențiale pentru trecerea la o economie circulară. Inovarea nu se limitează doar la procesele de producție, ci ar putea încuraja și sprijini noi modele de afaceri. Există deja numeroase exemple de soluții inovatoare care se axează pe furnizarea de servicii în locul comercializării de produse: de exemplu, nu trebuie să dețineți o mașină pentru a vă rezolva nevoia de transport. Astfel de modele colaborative de afaceri, care se axează pe furnizarea de servicii, ar putea beneficia de pe urma noilor mecanisme de finanțare, dat fiind că, raportat la timp, investițiile și profitul urmează tipare de evoluție diferite.

Fondurile publice din întreaga Europă sprijină deja ecoinovarea, dar pot juca un rol și mai important decât o fac în prezent. Investițiile în infrastructură, în cercetare și în orașe ar putea fi direcționate spre facilitarea tranziției către o economie verde. Un angajament ferm pentru sustenabilitate, susținut de un cadru financiar și de reglementări clare, transmite mesajul potrivit către toate părțile interesate.

Este evident că trecerea la o economie verde și circulară va aduce beneficii anumitor grupuri și sectoare și va exercita presiuni asupra altora. Factorii de decizie politică vor trebui să aibă o atitudine echitabilă față de toate părțile, atât în Europa, cât și la nivel mondial, și să ofere măsuri de sprijin pentru a facilita și a orienta tranziția socio-economică necesară.

Hans Bruyninckx

Director executiv AEM

Editorial publicat în ediția nr. 2016/1 a buletinului informativ AEM, martie 2016.