Interviu – Prosumatorii și criza energetică: cetățenii contribuie la tranziția energetică a Europei

Termenul „prosumatori” pare să fie utilizat tot mai frecvent în întreaga Europă. Ce înseamnă „prosum”, mai exact?

Noțiunea de „prosum” este foarte vastă și, în multe cazuri, definițiile se suprapun. În cel mai strict sens, prosumatorii sunt persoanele, instituțiile sau întreprinderile mici care nu doar consumă, ci și produc energie. Totuși, extindem domeniul de aplicare al termenului pentru a-i cuprinde pe toți cei care contribuie activ la sistemul energetic, de exemplu, sprijinind stabilizarea rețelei electrice prin utilizarea de acumulatori. Prosumatorii pot acționa individual sau colectiv, de exemplu, sub forma unei cooperative energetice.

Raportul recent al AEM, intitulat Prosumatorii de energie din Europa – Participarea cetățenilor la tranziția energetică, analizează această practică emergentă.

Care sunt principalele beneficii ale prosumului față de beneficiile marilor centrale energetice bazate pe resurse regenerabile? Care sunt dezavantajele?

Lista este foarte lungă! Voi alege acum doar trei beneficii. În primul rând, prosumatorii sunt, de regulă, mai puțin expuși la prețuri mari ale energiei, întrucât, în cele mai multe cazuri, ei generează o parte din energia pe care o consumă. În al doilea rând, multe echipamente ale prosumatorilor sunt instalate pe acoperișuri, evitând nevoia suprafețelor de teren suplimentare. În al treilea rând, aceste proiecte sunt, de obicei, finanțate de gospodării, fiind astfel o modalitate bună de a mobiliza economii private pentru tranziția energetică.

Există însă și dezavantaje semnificative. Unul dintre principalele dezavantaje constă în faptul că proiectele prosumatorilor sunt adesea mai puțin rentabile decât proiectele mari, tocmai din cauza diferenței economiilor de scară. Costurile inițiale mari ale unor modele ale prosumatorilor sunt, de asemenea, criticate, pentru că nu oricine și le poate permite.

În cel din urmă, cred că viitorul sistem energetic va fi mai descentralizat, cu un mix de centrale de mică și mare capacitate conectate printr-o rețea inteligentă flexibilă.

Cât de mare este impactul pe care îl pot avea cetățenii prosumatori asupra reducerii efectelor negative ale crizei energetice actuale, în special asupra reducerii facturilor la energie?

Potențialul este imens. În unele cazuri, o gospodărie își poate acoperi integral nevoile de energie electrică prin producție proprie, în special prin combinația de acumulatori cu o pompă de căldură. În general, proiectele mici pot fi implementate relativ repede, ca răspuns la perioadele cu prețuri mari la energie.

Spre exemplu, în ultimele luni am observat o cerere uriașă de panouri solare pentru acoperișuri. Există însă o serie de factori care limitează viteza cu care pot fi implementate proiectele prosumatorilor. De exemplu, în prezent sunt probleme de aprovizionare cu panouri solare și cu componentele lor. De asemenea, obținerea unei autorizații și lipsa de personal calificat pot duce la întârzieri. Desigur, altă problemă este că nu toată lumea are un acoperiș disponibil pe care să poată fi instalate panouri.

Prosumul se bazează doar pe utilizarea panourilor solare de către consumatori? Ce alte tehnologii se mai pot utiliza?

Instalarea panourilor solare pe acoperiș este tehnologia preferată. Dar există și prosumatori grupați în colectivități care investesc în alte tehnologii, precum energia eoliană, energia hidroelectrică la scară mică sau încălzirea centralizată.

Care sunt politicile UE care contribuie la promovarea prosumului?

Directiva privind energia din surse regenerabile (reformată) și Directiva privind piața internă de energie electrică au definit mai multe tipuri de prosumatori și au stabilit drepturile și obligațiile fiecăruia. Dar cea mai mare promovare a prosumului a avut loc în luna mai, prin planul REPowerEU propus și prin inițiativa sa privind panourile solare pe acoperișuri. Această propunere include obligația legală de a instala panouri solare pe clădirile noi și încurajează țările să elimine birocrația, să furnizeze stimulente și să informeze cetățenii cu privire la modalitățile prin care pot deveni prosumatori. Este cu adevărat o propunere revoluționară.

Cât de ușor ar fi pentru un consumator de energie să devină „prosumator”?

Depinde foarte mult de modelul de prosumator și există multe asemenea modele. De exemplu, cineva care vrea să instaleze panouri solare pe acoperiș se poate aștepta la o investiție inițială considerabilă, la unele planificări, obținerea de autorizații și, uneori, la o listă de așteptare pentru profesioniști calificați.

Pe de altă parte, înscrierea într-o cooperativă energetică mare se poate face aproape la fel de ușor ca schimbarea furnizorului de energie. Condițiile diferă foarte mult, dar reducerea acestor bariere este esențială pentru o adoptare mai rapidă a prosumului.

Care sunt provocările și obstacolele principale cu care se confruntă prosumatorii și cum îi pot ajuta guvernele?

Este esențial să existe un cadru de politică clar, stabil și bine pregătit. În unele țări, prosumul nu este integrat în mod corespunzător în legile și reglementările naționale, ceea ce generează incertitudine pentru potențialii prosumatori. Deseori, accesul la finanțare și lipsa de informații constituie, de asemenea, un obstacol. Autoritățile naționale sau regionale pot crea ghișee unice, prin care cetățenii să aibă acces la informații privind aspectele tehnice și normative, precum și sprijinul financiar disponibil. De asemenea, guvernele ar trebui să abordeze lipsa de personal calificat și să adapteze formarea profesională la nevoile pieței.

Ce alte activități realizează AEM în acest domeniu?

În prezent, finalizăm o notă de informare a AEM, care este o scurtă evaluare online pe care o vom publica în lunile următoare și care abordează prosumatorii și orașele. Aceasta prezintă o analiză a factorilor specifici care îi afectează pe prosumatorii din zonele urbane și a modalităților prin care îi pot sprijini municipalitățile.

Javier Esparrago

Expert al AEM pentru mediu și energie

Interviu publicat în Buletinul de informare al AEM, ediția 03/2022