Fluturi sau dezvoltare economică? Europa le poate avea pe amândouă!

Noua evaluare a AEM arată că cererea globală de resurse naturale pentru hrană, îmbrăcăminte, locuinţe şi transportul oamenilor creşte în ritm accelerat. Aceste cereri tot mai ridicate de capital natural exercită o presiune crescută asupra ecosistemelor, a economiilor şi a coeziunii sociale din Europa şi din altă parte. Cu toate acestea, SOER 2010 confirmă faptul că politicile de mediu bine concepute continuă să îmbunătăţească mediul în Europa fără a submina potenţialul său de creştere.

„Consumăm mai multe resurse naturale decât ne permite stabilitatea ecologică. Acest lucru este valabil atât pentru Europa, cât şi pentru întreaga planetă. Până acum, schimbările climatice au constituit cel mai vizibil semn de instabilitate, însă o serie de tendinţe globale sugerează existenţa unor riscuri sistemice mai mari pentru ecosisteme în viitor. Natura actualei crize financiare ar trebui să ne dea de gândit”, a spus Prof. Jacqueline McGlade, director executiv al AEM.

O trecere completă la o economie ecologică care utilizează eficient resursele impune ca toate resursele de mediu – biodiversitatea, terenurile, carbonul, râurile, mările şi aerul pe care îl respirăm – să fie luate în considerare atunci când luăm decizii privind producţia, consumul şi comerţul mondial.

„Nu există remedii rapide, însă factorii de reglementare, companiile şi cetăţenii trebuie să coopereze pentru a găsi căi inovatoare de utilizare a resurselor într-un mod mai eficient. Bazele pentru acţiunile viitoare există: principala sarcină este de a ajuta ca aceste acţiuni să prindă rădăcini şi să înflorească”, este concluzia d-nei McGlade.

În acelaşi timp, SOER 2010 pune în evidenţă o înţelegere mai bună a legăturilor care există între schimbările climatice, biodiversitate, utilizarea resurselor şi sănătatea oamenilor şi subliniază modul în care instrumente precum amenajarea teritoriului, reforma fiscală ecologică, prevenirea poluării, principiul precauţiei şi evidenţa resurselor pot susţine o abordare bazată pe capitalul natural în vederea gestionării acestora.

Constatări esenţiale şi recomandări

• Schimbări climatice: Uniunea Europeană a realizat progrese în ceea ce priveşte reducerea emisiilor şi extinderea energiei regenerabile. Emisiile din UE-27 în 2009 sunt cu 17% sub nivelul din 1990 şi, prin urmare, foarte aproape de obiectivul stabilit cu privire la reducerea emisiilor cu 20% până în 2020. Însă tendinţele la nivel de sector nu sunt pozitive în totalitate. Emisiile în UE-27 din sectorul transporturilor au crescut cu 24% între 1990 şi 2008.

• Adaptarea la schimbările climatice: Chiar dacă Europa îşi atinge toate obiectivele privind reducerea emisiilor şi liderii mondiali sunt de acord să stabilească măsuri ferme în cursul dezbaterilor despre climă care au loc în prezent în Cancun, Mexic, Europa va trebui încă să se adapteze la impactul actual şi cel preconizat al schimbării climatice. O gestionare specifică a capitalului natural poate ajuta la abordarea acestor aspecte.

• Biodiversitatea, ecosistemele şi sănătatea oamenilor: Reţeaua ariilor protejate Natura 2000, care cuprinde acum 18% din teritoriul UE, a ajutat la protejarea speciilor pe cale de dispariţie şi la păstrarea spaţiilor verzi pentru petrecerea timpului liber. Legislaţia privind calitatea aerului şi a apei a redus presiunea asupra biodiversităţii şi a oamenilor. Pe de altă parte, intensificarea utilizării terenurilor, pierderea habitatelor şi pescuitul în exces au împiedicat UE să îşi atingă obiectivul de a opri pierderea biodiversităţii până în 2010.

• Soluţii integrate cu o perspectivă globală: Indicând numeroasele legături dintre diferitele probleme, fie de mediu, fie de altă natură, SOER 2010 ne încurajează să luăm mai multe măsuri integrate în diferite domenii de politică care abordează aceste aspecte pentru a obţine progrese într-un timp mai scurt şi pentru a optimiza beneficiile colaterale (de exemplu, reducerea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea calităţii aerului în acelaşi timp).

• Utilizarea eficientă a resurselor: Siguranţa alimentelor, a energiei şi a apei reprezintă factori cheie ai utilizării terenurilor, căci asistăm deseori la o creştere a cererilor contradictorii (de exemplu pentru alimente, hrana animalelor şi combustibil). Evidenţa resurselor şi stabilirea preţurilor care să ţină cont în totalitate de impactul determinat de utilizarea resurselor sunt esenţiale pentru orientarea atenţiei companiilor şi a consumatorilor asupra unei utilizări mai eficiente a resurselor.

• Implicarea cetăţenilor: Politica în sine nu poate opri sau schimba tendinţele de mediu. Trebuie să determinăm o creştere a numărului de cetăţeni care să se angajeze să reducă impactul lor asupra mediului prin implicarea acestora în colectarea datelor şi prin mijloacele de comunicare sociale.

Note către redactor

SOER este raportul principal al AEM publicat o dată la cinci ani, care are scopul de a furniza informaţii cu privire la starea, tendinţele şi perspectivele mediului în Europa, inclusiv cu privire la cauzele, impactul şi reacţiile potenţiale. SOER 2010 cuprinde patru elemente cheie: (i) evaluări tematice ale unor aspecte de mediu cheie (schimbările climatice, biodiversitate, utilizarea terenurilor, poluarea aerului, mediul marin, consum etc.), fiecare fiind însoţite de date relevante şi tendinţe, (ii) o evaluare a tendinţelor majore la nivel global care sunt relevante pentru mediul din Europa, (iii) evaluări la nivel de ţară şi (iv) un raport de sinteză integrat.

Toate evaluările SOER pot fi accesate online la adresa internet www.eea.europa.eu/soer.

Despre Agenţia Europeană de Mediu (AEM)

AEM are sediul la Copenhaga. Agenţia îşi propune să contribuie la o îmbunătăţire semnificativă şi cuantificabilă a stării mediului înconjurător în Europa, prin furnizarea de informaţii actuale, precise, relevante şi sigure, atât factorilor de decizie politică, cât şi publicului.

Ţările membre ale AEM: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia şi Regatul Unit. Cele şase ţări din Balcanii de Vest sunt ţări cooperante: Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Serbia. Aceste activităţi de cooperare sunt integrate în reţeaua Eionet şi vin în sprijinul activităţilor Comisiei pentru Procesul de stabilizare şi asociere a ţărilor din Balcanii de Vest.

Informaţii de contact:

Pentru întrebări din partea mass-media:

 Related items:

• Romania — launch of SOER 2010