Gestionarea durabilă este esențială pentru sănătatea pădurilor din Europa

De ce sunt atât de importante pădurile pentru sănătatea mediului nostru?

Pădurile asigură numeroase servicii  ale ecosistemelor, esențiale pentru mediu și pentru climă. De exemplu, ele contribuie la reglarea climei pe planeta noastră, la alimentarea bazinelor hidrografice, oferindu-ne apă curată și la purificarea aerului pe care îl respirăm. Creșterea fondului forestier contribuie adesea la captarea unor cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă. De asemenea, pădurile contribuie la conservarea și protejarea biodiversității, dat fiind că o multitudine de specii trăiesc în păduri și depind de acestea. Ele reprezintă și o resursă economică importantă, nu numai pentru producția de lemn, ci și pentru alte materii prime utilizate la obținerea medicamentelor și a altor produse. Pădurile au un rol important și în ceea ce privește recreerea și starea de bine a oamenilor.

În Europa, suprafața totală acoperită cu păduri este, de fapt, în creștere, în principal datorită politicilor de împădurire și a transformării terenurilor agricole abandonate în păduri. Pădurile acoperă peste 40 % din suprafața terestră totală a celor 33 de țări membre ale Agenției Europene de Mediu și a celor șase țări care cooperează cu agenția.

Cu toate acestea, sănătatea pădurilor reprezintă o problemă globală, iar suprafața forestieră totală este în scădere la nivel mondial. Europenii contribuie și ei la despădurirea globală. Importăm produse agricole și din lemn care constituie principalele cauze ale despăduririlor la nivel mondial, afectând în principal pădurile tropicale sau boreale.

Suprafața totală acoperită de păduri nu este singurul indicator care ar trebui luat în considerare.

Cu ce provocări majore se confruntă pădurile din Europa?

Pădurile din Europa se confruntă cu numeroase provocări, printre care dispariția habitatelor și riscuri sporite legate de speciile invazive, de poluare și de schimbările climatice. Intensificarea utilizării lemnului în diverse activități umane, construcția rețelelor de transport și extinderea urbană exercită, de asemenea, presiuni asupra pădurilor. Parcelarea, proces prin care suprafețele mari de pădure ajung să fie împărțite în mai multe loturi mai mici, situate între terenuri agricole sau între așezări urbane, afectează în mod clar pădurile și speciile care depind de ele.

Aceste aspecte sunt analizate în raportul nostru viitor privind situația și tendințele în materie de ecosisteme forestiere în Europa, care va fi publicat în cursul acestei luni. Raportul confirmă faptul că trebuie să ne protejăm pădurile și să asigurăm gestionarea durabilă a ecosistemelor forestiere, nu numai în ceea ce privește producția de lemn, ci și atunci când utilizăm pădurile pentru alte servicii  vitale ale ecosistemelor, indispensabile pentru bunăstarea noastră.

De ce sunt atât de importante susținerea și protejarea pădurilor noastre?

Dintotdeauna, pădurile au reprezentat habitatul natural specific al unei mari părți a continentului european și au asigurat servicii esențiale pentru mediu și pentru starea noastră de bine. Ele sunt extrem de bogate în privința biodiversității, fiind esențiale pentru eforturile noastre de susținere a habitatelor naturale din Europa.

În ultimii ani, a existat o creștere a gradului de conștientizare a importanței pădurilor în diferite dezbateri în materie de politici, și mai ales acum, în contextul încheierii la Paris a acordului COP 21, în cadrul căruia pădurile au constituit o parte integrantă a discuțiilor privind clima. În privința sechestrării carbonului și a atenuării schimbărilor climatice, pădurile sunt, probabil, singurul instrument natural pe care îl putem gestiona. Stă în puterea noastră să cultivăm și să tăiem păduri, pe când asupra oceanelor, de exemplu, nu avem un asemenea control.

În ce măsură reprezintă schimbările climatice o amenințare pentru pădurile noastre?

Știm că pădurile vor fi afectate, dar nu știm cu exactitate în ce mod și în ce măsură. Schimbările climatice pot avea atât efecte pozitive, cât și negative. În condițiile unei clime mai calde, se preconizează că ritmul de creștere al arborilor va fi mai mare, generând un impact pozitiv asupra producției de lemn. Schimbările climatice pot produce efecte și asupra răspândirii geografice a pădurilor, acestea avansând spre altitudini mai înalte și spre latitudini mai nordice. În același timp însă, pădurile se pot confrunta cu un număr mai mare de amenințări din partea agenților patogeni, a bolilor, a dăunătorilor și a speciilor  cu caracter invaziv.

De exemplu, ca urmare a perioadelor de primăvară și de vară mai calde și mai uscate, specia europeană a gândacului mare de scoarță al molidului (Ips typographus) ajunge la maturitate într-un timp mai scurt și se poate reproduce de mai multe ori în timpul aceluiași sezon, ceea ce duce la creșterea populației acestui dăunător.

Schimbarea condițiilor climatice poate spori vulnerabilitatea pădurilor pe fondul înmulțirii fenomenelor meteorologice extreme. Modificarea regimului precipitațiilor (în sensul creșterii sau al reducerii acestora) ar putea duce la înlocuirea unor specii actuale de arbori cu alte specii mai apte pentru supraviețuire și dezvoltare în noile condiții climatice.

Deși majoritatea incendiilor de pădure din Europa sunt provocate de oameni, seceta extremă și vremea uscată pot mări riscul de producere a acestora, în special în sudul Europei, ele putând fi devastatoare pentru ecosistemele forestiere.

Cum acționează Uniunea Europeană și Agenția Europeană de Mediu pentru a răspunde acestor provocări?

Gestionarea pădurilor rămâne o competență națională. Cu toate acestea, există un proces european în curs care vizează stabilirea anumitor criterii și orientări cu privire la modul optim de îngrijire a pădurilor în Europa. Deși nu există o politică forestieră a UE, Uniunea dorește să sprijine și să realizeze o gestionare durabilă a pădurilor în Europa, precum și să protejeze și să conserve numeroasele funcții ale pădurilor. În acest scop, Uniunea Europeană a adoptat o nouă Strategie pentru păduri, publicată în septembrie 2013. Strategia încearcă să promoveze o mai bună coordonare între toate părțile interesate implicate.

Agenția Europeană de Mediu întocmește evaluări pentru a contribui la baza de cunoștințe privind pădurile Europei și pentru a sensibiliza populația cu privire la provocările cu care se confruntă pădurile, identificând, în același timp, perspective de viitor. În acest scop, colaborăm îndeaproape cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și cu Eurostat. De asemenea, lucrăm cu Copernicus – Programul european de observare a Pământului care cartografiază pădurile și tipurile de pădure ca parte a serviciului său de monitorizare a teritoriului. În plus, realizăm un schimb coordonat de date cu agențiile ONU și cu alte organizații internaționale. Datorită experienței noastre vaste în materie de mediu și mulțumită partenerilor noștri, suntem în măsură să stabilim o legătură între păduri și alte domenii conexe mediului, cum ar fi clima, agricultura, transporturile și biodiversitatea și, astfel, să asigurăm o înțelegere mai corectă și mai cuprinzătoare a presiunilor exercitate asupra ecosistemelor forestiere.

Annemarie Bastrup-Birk

Interviu publicat în ediția nr. 1/2016 a buletinului informativ al AEM, din martie 2016