Valurile de căldură, răspândirea bolilor infecțioase din cauza schimbărilor climatice, amenințări tot mai mari la adresa sănătății europenilor

Deși necesitatea de a aborda impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane este din ce în ce mai recunoscută, acum este momentul să trecem de la planificare la acțiune și să îmbunătățim gradul de conștientizare în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății publice și al asistenței medicale pentru ca populația Europei să devină mai rezilientă, potrivit raportului AEM intitulat Climate change as a threat to health and well-being in Europe: focus on heat and infectious diseases („Schimbările climatice ca amenințare la adresa sănătății și bunăstării în Europa: accent pe caniculă și bolile infecțioase”).

Raportul AEM se axează pe impactul pe care îl au temperaturile ridicate asupra populației, care provoacă cel mai mare număr de decese asociate cu pericolele naturale din Europa. Din cauza schimbărilor climatice, se preconizează că numărul acestor decese va crește substanțial dacă nu se iau măsuri de adaptare. Se preconizează că bolile infecțioase sensibile la schimbările climatice – o altă amenințare emergentă – se vor răspândi și mai mult spre nord și vor cauza o povară mai mare a bolilor în Europa. Raportul se bazează pe cunoștințele acumulate pentru Observatorul european al climei și sănătății, care oferă acces la o gamă largă de date, instrumente, publicații și alte resurse relevante pentru informarea cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane.

Acțiuni de protejare a grupurilor vulnerabile împotriva valurilor de căldură

Valurile de căldură din ce în ce mai frecvente, mai lungi și mai intense, în combinație cu îmbătrânirea populației și urbanizarea tot mai accentuată, fac ca populațiile mai vulnerabile să fie expuse la temperaturi ridicate, în special în sudul și în centrul Europei. Amplasarea multor școli și spitale în zone în care există efectul de insulă termică urbană, exacerbând temperaturile ridicate, impune adaptarea urgentă a acestor unități. Creșterea temperaturilor afectează, de asemenea, securitatea și sănătatea în muncă, ducând la o pierdere anuală medie de 16 ore per lucrător în sectoarele foarte expuse, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în sudul Europei.

Reducerea impactului caniculei asupra sănătății necesită punerea în aplicare a unei game largi de soluții, inclusiv planuri de acțiune eficace pentru sănătate în caz de caniculă, crearea unor zone mai verzi și mai umbrite în orașe, proiectarea și construcția corespunzătoare a clădirilor și adaptarea timpului și a condițiilor de lucru, astfel încât oamenii să fie mai puțin expuși. 

Condiții climatice favorizante pentru bolile infecțioase

Condițiile climatice în schimbare devin din ce în ce mai favorabile pentru apariția și transmiterea unor boli infecțioase sensibile la schimbările climatice, precum malaria, febra denga sau febra West Nile, sporind, de asemenea, riscul de transmitere în zonele din Europa neafectate anterior, cum ar fi regiunile nordice. Prelungirea preconizată a sezonului de transmitere și distribuția mai largă a speciilor de țânțari care acționează ca purtători de malarie și de denga, combinate cu numărul tot mai mare de cazuri de boli contractate în călătorii, cresc probabilitatea apariției unor focare locale de boală.

Persoanele care lucrează în agricultură, silvicultură sau serviciile de urgență pot fi expuse unui risc mai mare de a contracta una dintre aceste boli, în timp ce persoanele în vârstă, copiii mici și persoanele cu sisteme imunitare compromise pot suferi mai mult dacă se îmbolnăvesc. 

Încălzirea apelor mării este, de asemenea, din ce în ce mai favorabilă pentru periculoasele bacterii Vibrio care se găsesc la pești și crustacee, în special de-a lungul coastei Mării Baltice. Expunerea la bacterii poate cauza boli grave. Monitorizarea eficace a speciilor care poartă sau transmit aceste boli și supravegherea îmbolnăvirilor ar facilita elaborarea unor alerte timpurii și un control mai bine direcționat al speciilor purtătoare sau al vaccinării.

Prevenirea și coordonarea sunt esențiale

Monitorizarea și supravegherea amenințărilor legate de climă reprezintă o măsură eficace și cel mai frecvent menționată în strategiile naționale privind sănătatea sau adaptarea la schimbările climatice. Este esențial să se elaboreze alerte timpurii: acțiunile rapide, bine organizate și eficiente ca parte a planurilor de acțiune pentru sănătate în caz de caniculă și furnizarea de informații adecvate publicului pot reduce riscul de transmitere a bolilor.

La nivel local, implicarea furnizorilor de servicii de sănătate și de asistență socială în planificarea adaptării la schimbările climatice rămâne scăzută în întreaga Europă. Potrivit raportului AEM, adaptarea la amenințările existente și emergente la adresa sănătății generate de schimbările climatice necesită o mai bună pregătire a sistemului de sănătate prin creșterea gradului de conștientizare, îmbunătățirea cunoștințelor și extinderea implicării profesioniștilor din domeniul sănătății publice și al asistenței medicale. Îmbunătățirea rezilienței unităților de asistență medicală la condițiile meteorologice extreme și asigurarea faptului că sistemele de sănătate au capacitatea de a răspunde cererii crescute de îngrijire sau de diagnosticare a pacienților vor fi, de asemenea, utile.