Emisiile generate de aviație și transportul aerian și maritim în centrul atenției

Raportul TERM din acest an a analizat impactul aviației și al transportului maritim - de ce au fost alese aceste sectoare?

Am decis să analizăm aviația și transportul maritim în cadrul raportului nostru TERM pentru a scoate în evidență cele mai comune tipuri de probleme create de cele două sectoare în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului. Activitățile din aviație, inclusiv zborurile, dar și aeroporturile în sine, exercită o serie de presiuni negative asupra mediului, inclusiv emisii de gaze cu efect de seră, poluanți atmosferici, poluare fonică, consum de apă și generare de deșeuri. În plus, pe teritoriul UE, emisiile de gaze cu efect de seră generate de aviația internațională și de transportul maritim au crescut de mai mult de două ori din 1990 și până în prezent.

Activitățile din transportul maritim determină, de asemenea, emisii importante de gaze cu efect de seră și poluanți atmosferici, zgomot și poluarea apei. Emisiile de dioxid de carbon din transportul maritim global ar putea constitui 17% din toate emisiile de dioxid de carbon până în anul 2050, dacă nu se iau mai multe măsuri. Deși emisiile anumitor poluanți din transportul rutier au scăzut în general (dar nu și dioxidul de carbon), emisiile din transportul aerian și maritim continuă să crească. Se estimează că, până în anul 2050, transportul aerian și maritim global vor contribui la aproape 40% din emisiile globale de dioxid de carbon dacă nu se iau mai multe măsuri de reducere a acestora. Am evaluat periodic aceste sectoare în cadrul indicatorilor TERM, dar numai ca sub-sectoare de transport, și am abordat aviația în raportul de mediu privind aviația europeană din 2016. Așadar, este prima oară când le abordăm punctual în raportul nostru TERM.

De ce cresc emisiile din transportul aerian și maritim?

Am observat o globalizare a comerțului în ultimele decenii și atât aviația, cât și transportul maritim au cunoscut o creștere extraordinară. Acest lucru a dus la o creștere constantă a emisiilor. Numărul de pasageri aerieni din Europa și la nivel global, de exemplu, s-a triplat din 1990 până în prezent. Un alt exemplu este comerțul mai intens cu economiile emergente, ceea ce duce la distanțe de transport mai lungi. Am observat de asemenea o ieftinire a zborurilor pentru pasageri, companiile aeriene cu preț scăzut (low-cost) crescându-și cota de piață. Această evoluție explică o mare parte din creșterea recentă a transportului de pasageri în Europa. Flotele companiilor aeriene low-cost sunt în general mai noi și mai curate, însă procentul total de zboruri s-a dublat într-o perioadă de zece ani.

Cum pot sectoarele transportului aerian și maritim să devină mai sustenabile?

Guvernele au de jucat un rol-cheie, sprijinind investițiile în cercetare, standardele de produs și subvențiile pentru noile tehnologii emergente. Măsuri precum îmbunătățirea eficienței combustibilului prin introducerea de materiale mai ușoare sau alte opțiuni tehnice nu vor fi suficiente pentru a satisface țintele de emisii și sustenabilitate europene. Publicul are partea lui de îndeplinit. Asistăm deja la o dezbatere referitoare la turism sustenabil și la comportamentul consumatorului, iar aceasta trebuie încurajată. Poate ajuta la schimbarea stilurilor de viață și a obiceiurilor de transport.

Ce pot învăța cele două sectoare de la alte sectoare de transport?

În unele cazuri, există alternative la arderea combustibililor fosili sau chiar la motorul cu combustie. Să luăm ca exemplu transportul maritim. Navele portuare care fac parte din sistemul de transport public din Copenhaga folosesc biocombustibili. Unele feriboturi din Norvegia și din alte țări folosesc deja baterii pentru a-și îmbunătăți amprenta de mediu. Orașele pot asigura o infrastructură pentru nave în porturi, prin care se poate furnizarea electricitate pe uscat, astfel încât navele să se poată conecta la rețea și să nu fie nevoite să lase motoarele să meargă în gol. Acest lucru nu va reduce numai emisiile, ci va ajuta și la îmbunătățirea calității aerului. Din contră, pentru aviație, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rămâne una dintre cele mai dificile provocări din sectorul transporturilor. Aeronavele vor continua să fie dependente de combustibili fosili în viitorul previzibil, iar cererea de transport aerian se preconizează că va continua să crească.

Cum va fi folosit acest raport TERM de către UE? Ce face UE în acest domeniu pentru a reduce emisiile?

Acest raport ajută la informarea discuțiilor legate de politici la nivel european, național și local cu privire la problema emisiilor din aceste două sectoare. Datorită naturii lor globale, emisiile din transportul aerian și maritim sunt în cea mai mare parte reglementate prin intermediul unor organizații internaționale precum OMI și OACI. Cu toate acestea, și UE ia măsuri. Emisiile de dioxid de carbon din transportul aerian au fost incluse în Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (ETS) începând din ianuarie 2012. Totuși, o prevedere de „orpire a ceasului” exclude în prezent zborurile către și dinspre țările din afara Spațiului Economic European din sfera de aplicare a ETS pentru a permite un acord global privind emisiile din transportul aerian. Ca o modalitate de a reduce emisiile de poluanți ai aerului în sectorul maritim, au fost stabilite și limite de emisii de oxid de sulf în două zone de control al emisiilor dedicate, din apele UE. Una în Marea Baltică și o alta care acoperind Marea Nordului, inclusiv Canalul Mânecii. Pentru a se conforma cu limitele, operatorii pot, de exemplu, să folosească combustibili cu conținut scăzut de sulf, să instaleze filtre la bord sau să adopte tehnologii pentru combustibili alternativi.

AEM va continua să monitorizeze îndeaproape emisiile din sectoarelul aviației și cel al transportului maritim prin indicatori actualizați și prin rapoarte și informări periodice.

Anke Lükewille

Expert AEM în poluarea aerului

Interviu publicat în Buletinul informativ al AEM, ediția 2018/1 din 15 martie 2018