Mediu şi sănătate

Sănătatea și bunăstarea oamenilor sunt strâns legate de starea mediului. Mediile naturale de bună calitate satisfac nevoile de bază, precum aer și apă curate și pământ fertil pentru producția de alimente, și energie și materie primă pentru producție. De asemenea, infrastructura verde folosește la reglarea climei și la prevenirea inundațiilor. Accesul la spații verzi și albastre oferă și numeroase posibilități de recreere și contribuie la starea de bine.

În același timp însă, mediul reprezintă și o cale importantă de expunere a oamenilor la aer poluat, la zgomot și la substanțe chimice periculoase. În raportul său despre  prevenirea bolilor printr-un mediu sănătos, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că factorii de stres din mediu sunt responsabili pentru 12-18 % din decesele înregistrate în cele 53 de țări ale regiunii europene a OMS. Îmbunătățirea calității mediului în domenii esențiale, precum aerul, apa și zgomotul, poate preveni boli și îmbunătăți sănătatea oamenilor.

În Europa, riscul de mediu cel mai major pentru sănătate este poluarea aerului, fiind asociat cu boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare și cancer pulmonar. Se estimează că expunerea la aer poluat este cauza a peste 400 000 de decese premature în fiecare an în UE. Expunerea la zgomotul produs de mijloacele de transport și de industrie poate duce la disconfort, tulburări de somn și creșteri asociate ale riscului de hipertensiune și de boli cardiovasculare.

Expunerea la substanțe chimice periculoase este, de asemenea, un motiv important de îngrijorare. În viața de zi cu zi, oamenii pot fi expuși la o gamă largă de substanțe chimice, prin aer și apă poluată și prin produse de consum și alimentație. Anumite substanțe chimice periculoase au proprietăți care le fac să persiste în mediu și să se bioacumuleze în lanțul alimentar, ceea ce înseamnă că între reducerea emisiilor și reducerea expunerii există o întârziere considerabilă. În plus, cantitatea și varietatea de substanțe chimice folosite în prezent și creșterea continuă a producției chimice sugerează că expunerea oamenilor și a mediului va continua să crească. Ca urmare, apar preocupări legate de efectele asupra sănătății ale expunerii la amestecuri chimice în cursul vieții, în special în perioadele vulnerabile, de exemplu copilăria timpurie, sarcina și vârsta înaintată.

Efectele schimbărilor climatice înseamnă și amenințări imediate la adresa sănătății, cum sunt valurile de căldură și modificările tiparelor bolilor infecțioase și ale alergenilor.

În general, calitatea apelor de scăldat este la standarde ridicate în întreaga UE, calitatea lor înregistrând o îmbunătățire constantă în timp, ca urmare a investițiilor în sistemele de canalizare, a mai bunei tratări a apelor reziduale și a reducerii poluării provenite de la ferme.

Din ce în ce mai multe dovezi sugerează că riscurile de mediu nu sunt distribuite uniform în societate, ci afectează în mod disproporționat categoriile de populație defavorizate social și vulnerabile. Situația socioeconomică a unei persoane îi influențează expunerea la factorii de stres de mediu, probabilitatea ca oamenii mai săraci să trăiască în medii degradate fiind mai mare. Persoanele defavorizate social pot fi mai sensibile la efectul factorilor de stres de mediu ca urmare a afecțiunilor preexistente, a stării precare de nutriție și a unor comportamente specifice, cum ar fi fumatul sau inactivitatea. De asemenea, se pot confrunta cu dificultăți în ceea ce privește adaptarea la riscurile de mediu și evitarea lor.

Politici

Recunoscând legătura intrinsecă dintre starea mediului și calitatea vieții, obiectivul prioritar nr. 3 din Cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu (PAM 7) vizează „protejarea cetățenilor Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării” (UE, 2013). Dependența extremă a societății umane de ecosistemele de susținere se află în centrul viziunii PAM 7, și anume că „în 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei”.

La nivelul UE există o gamă largă de politici pentru a aborda efectele mediului asupra sănătății. Câteva exemple din principalele domenii ale politicii de mediu sunt:

• Pachetul de politici „Aer curat pentru Europa” ;
• Strategia UE de adaptare la schimbările climatice;
• Directiva privind zgomotul ambiental; și
• Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH).

Procesul european privind mediul și sănătatea, coordonat de OMS Europa, își propune să reunească sectorul mediului și cel al sănătății și să promoveze soluții comune, în special pentru a aborda obiectivele și țintele de sănătate legate de mediu ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. În Declarația de la Ostrava din 2017, miniștri și reprezentanți ai țărilor din regiunea europeană a OMS au adoptat o abordare intersectorială și inclusivă în vederea îmbunătățirii sănătății de mediu.

Activitățile AEM privind mediul și sănătatea

AEM colaborează cu parteneri la nivel național și internațional pentru a constitui baza de cunoștințe privind legăturile dintre mediu, sănătate și bunăstare. Activitățile includ și explorarea modului în care mediul contribuie la bunăstarea oamenilor, precum și activități cu privire la expunerea la factori de stres de mediu specifici și la efectul acestora asupra sănătății, precum aerul poluat, zgomotul, substanțele chimice și schimbările climatice. În cele din urmă, efectele asupra sănătății rezultă din combinația de expuneri la factori de stres din mediu în timp, ceea ce înseamnă că evaluările privind sănătatea de mediu trebuie abordate integrat.

De asemenea, AEM dezvoltă o nouă linie de activitate pentru a analiza influența factorilor sociali și demografici asupra legăturii dintre mediu și sănătate. Aceasta include evaluarea influenței statutului social și a vârstei unei persoane asupra expunerii la factori de stres de mediu, cât și a efectului acestora asupra sănătății.

În Europa, factori de stres de mediu cunoscuți care afectează sănătatea umană sunt supuși unui control reglementar, făcându-se eforturi în vederea reducerii expunerii. Există însă și probleme emergente, în care căile și efectele de mediu asupra sănătății sunt încă insuficient înțelese. Printre ele se numără rezistența la medicamente antimicrobiene sau schimbările în expunerea umană la substanțele chimice din produse, odată cu tranziția către o economie circulară și cu creșterea gradului de reciclare. Pentru a determina riscurile de mediu emergente, AEM colaborează cu rețele internaționale de experți, inclusiv cu Comisia Europeană, OMS și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

În ceea ce privește activitățile tematice, AEM oferă o serie de evaluări și indicatori privind poluarea aerului, zgomotul, substanțele chimice și adaptarea la schimbările climatice.

AEM este un partener în cadrul inițiativei HBM4EU. Obiectivul principal al inițiativei este de a coordona și a promova biomonitorizarea umană în Europa. HBM4EU va oferi dovezi mai bune privind expunerea efectivă a cetățenilor la substanțe chimice și posibilele efecte asupra sănătății, în sprijinul elaborării de politici.

AEM contribuie, de asemenea, la Platforma de informații pentru monitorizarea substanțelor chimice (IPCHEM) a Comisiei Europene, care documentează prezența de substanțe și amestecuri chimice, atât în ceea ce privește oamenii, cât și mediul.