COMUNICAT DE PRESĂ - Bruxelles, 29 noiembrie 2005

Europa se încălzeşte, iar schimbările climatice sunt în fruntea listei problemelor de mediu

Factorii de decizie, întreprinderile şi indivizii trebuie să acţioneze acum într-o serie întreagă de probleme de mediu; dacă nu, vor plăti mai târziu un preţ mai ridicat

Cei mai călduroşi patru ani înregistraţi au fost 1998, 2002, 2003 şi 2004. Numai în vara anului 2003 au dispărut 10 % din gheţarii din Alpi. În ritmul actual, trei sferturi din gheţarii Elveţiei se vor topi până în 2050. Europa nu a mai fost martora unor schimbări climatice de aceste dimensiuni de peste 5 000 de ani, se declară în noul raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), cu sediul la Copenhaga.

'The European environment - State and outlook 2005' (Starea mediului în Europa şi perspectiva 2005), o evaluare de cinci ani în 31 de ţări, oferă o sinteză a stării mediului în Europa şi indică problemele prioritare, una dintre acestea fiind schimbările climatice. Alte probleme care constituie motive de preocupare: biodiversitatea, ecosistemele marine, teritoriul si resursele de apă, poluarea aerului şi sănătatea publică. Pentru prima dată, raportul conţine o analiză pe ţări, cu indicatori de performanţă şi comparaţii pentru toţi participanţii: cele 25 state UE, plus Bulgaria, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, România, Turcia, precum şi Elveţia.

Raportul arată că temperatura medie a crescut în Europa cu 0,95 grade Celsius în secolul al XX-lea. Această cifră este cu 35 % mai mare decât creşterea medie globală de 0,7 grade şi temperaturile vor continua să crească. UE a recunoscut această situaţie şi a stabilit un obiectiv de limitare a creşterii temperaturii globale la 2 grade peste nivelurile epocii preindustriale.

'Fără o acţiune eficientă de mai multe decenii, încălzirea globală va determina topirea straturilor de gheaţă în nord şi extinderea deşerturilor din sud. Populaţia ar putea să se concentreze practic în mijlocul continentului. Chiar dacă limităm încălzirea globală la obiectivul UE de creştere de 2 grade, vom trăi în condiţii atmosferice pe care fiinţele umane nu le-au mai cunoscut. Trebuie operate reduceri mai drastice în domeniul emisiilor', declară Jacqueline McGlade, director executiv al AEM.

Legislaţia UE în domeniul mediului a dat rezultate, se afirmă în raport. Ne-am curăţat apele şi aerul, am îndepărtat unele substanţe care distrug stratul de ozon şi am dublat procentul de reciclare a deşeurilor. De asemenea, avem maşini care poluează mai puţin; fără îmbunătăţirile substanţiale operate de convertoarele catalitice în ultimii douăzeci de ani, unele emisii ar fi ajuns de zece ori mai mari decât sunt astăzi. Totuşi - se spune în raport - pentru ca aceste acţiuni să producă rezultate, a fost nevoie de zece până la douăzeci de ani.

Aceste succese în domeniul protecţiei mediului sunt pe cale a fi depăşite de schimbările în obiceiurile de consum ale populaţiei. Europenii trăiesc mai mult, iar mulţi dintre ei locuiesc singuri, mărind cererea pentru spaţiul locativ. Între 1990--2000, peste 800 000 de hectare din suprafaţa Europei s-au transformat în teren construit. Aceasta reprezintă o suprafaţă de trei ori cât cea a Luxemburgului. Dacă această tendinţă va continua, suprafaţa urbană se va dubla în ceva mai mult de un secol. Pentru a reuşi să ne protejăm resursele naturale, stăpânirea extinderii urbane necontrolate este esenţială, se afirmă în raport.

Astăzi călătorim mai mult şi mai des şi consumăm din resursele naturale ale planetei dublu faţă de media mondială. Mijloacele de transport contribuie cel mai mult la creşterea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră şi aceasta va continua şi în viitorul previzibil. De exemplu, călătoriile aeriene se aşteaptă să se dubleze de acum până în anul 2030. Ca rezultat, vom lăsa o urmă foarte vizibilă şi în afara Europei, secătuind resursele naturale şi afectând mediul la nivel global.

Sondajele Eurobarometer arată că peste 70 % dintre europeni doresc ca factorii de decizie să acorde atenţie egală politicilor de mediu, economice şi sociale. Pentru a ţine cont de aceste opinii, raportul subliniază că decidenţii ar trebui să colaboreze la nivel european, naţional şi local. Ei ar trebui să integreze considerentele de mediu în plan sectorial, cum ar fi de exemplu in transporturi, agricultura şi energia şi să stabilească un cadru de acţiune comun pentru indivizi şi întreprinderi.

'Decidenţii trebuie să fie vizionari. Avem nevoie de o desprindere treptată de la impozitele pe forţa de muncă şi pe investiţii, orientându-ne spre impozite pe poluare şi pe utilizarea ineficientă a materiilor şi a terenului. Avem nevoie şi de reformarea modului în care se acordă subvenţii pentru transporturi, locuinţe, energie şi agricultură. Avem nevoie de subvenţii care să încurajeze practicile durabile şi tehnologiile eficiente', declară prof. McGlade.

'Prin stabilirea stimulentelor necesare, astfel de reforme vor conduce la mai multe investiţii, mai multă inovaţie şi competitivitate. Acestea se pot vedea deja în anumite ţări şi în anumite sectoare. O impozitare severă a combustibililor şi standarde legislative foarte pretenţioase au condus, în ultimele decenii, la automobile care consumă de două ori mai puţin decât maşinile din America. Am văzut efectele lipsei de acţiune asupra vieţilor omeneşti şi a mediului în care trăim, cu exemple ca decimarea stocurilor de peşti, utilizarea azbestului în construcţii, ploile acide şi plumb în benzină. Merită să acţionăm acum pentru a ne asigura pe termen lung', declară prof. McGlade.

În atenţia editorului:

Despre Agenţia Europeană de Mediu (AEM): AEM are sediul la Copenhaga. Scopul agenţiei este de contribui la îmbunătăţirea semnificativă şi măsurabilă a situaţiei mediului în Europa, prin punerea la dispoziţia decidenţilor şi publicului larg a unor informaţii prompte, orientate, pertinente şi de încredere.

Ca parte a mandatului său, AEM oferă, tot la cinci ani, o sinteză cuprinzătoare a situaţiei mediului în Europa. 'The European environment - State and outlook 2005' (Situaţia mediului în Europa şi perspectiva 2005) conţine:

• O evaluare integrată a mediului din Europa, cu capitole despre:
  • mediul şi calitatea vieţii
  • teritoriul
  • schimbările climatice
  • calitatea aerului şi sănătatea
  • resurse de apă
  • mări şi zone costiere
  • soluri
  • biodiversitate şi ecosisteme
  • mediul şi sectoarele economice
  • perspective
• Un set de indicatori principali, adică un număr redus de indicatori care sunt stabili şi care pot fi utilizaţi pentru a măsura eficacitatea politicilor, ca în cazul progreselor către obiectivele stabilite la Kyoto. Un exemplu de indicator de bază îl constituie emisiile de gaze cu efect de seră. Indicatorii oferă informaţii pertinente şi prompte privind tendinţele şi evoluţiile din mediul înconjurător.
• O analiză pe ţări, bazată pe nouă dintre indicatorii principali. Analiza oferă o comparare a performanţelor pe o 'fişă de punctaj', care utilizează informaţiile furnizate de ţările respective.
  
  Analizele de ţări au fost pregătite într-un parteneriat dintre ţări şi AEM, pentru a oferi perspective mai largi la nivel de ţară în analizele fişelor de punctaj. Alegerea indicatorilor cuprinşi în fişa de punctaj este responsabilitatea AEM şi nu reflectă în mod necesar priorităţile ţărilor. Pentru a permite o înţelegere mai profundă a problemelor aşa cum le prezintă ţările, unele date incluse aici provin din surse naţionale şi, din această cauză, s-ar putea să nu fie complet compatibile cu datele centralizate de Eurostat, de AEM şi de alte organisme internaţionale. AEM îşi asumă întreaga responsabilitate pentru rezultatul final.
• Pentru a afla performanţele ţării dumneavoastră, vedeţi partea C din raport.
• Ţări la care se referă raportul: cele 25 de state membre ale UE (Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit), precum şi Bulgaria, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, România şi Turcia.

Link: