Calitatea apei pentru scăldat din UE rămâne la cote înalte

Comisarul pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: „În ultimii treizeci de ani, UE și legislațiile naționale au contribuit semnificativ la îmbunătățirea calității apelor pentru scăldat din Europa, însă sarcina noastră nu se oprește aici. În pofida rezultatelor foarte bune privind calitatea din ultimele decenii, trebuie să depunem în continuare eforturi constante pentru îmbunătățirea și menținerea calității obținute până în prezent.”

Profesorul Jacqueline McGlade, Director executiv al Agenției Europene de Mediu, a adăugat: „Îmbunătățirea în continuare a calității apei pentru scăldat din Europa necesită implicarea cetățenilor. Aceasta înseamnă, în primul rând, identificarea și înțelegerea stadiului actual în care se află mediul înconjurător și lansarea către autoritățile competente a solicitării de a lua măsuri pentru sporirea curățeniei apelor. Instrumentele noastre online facilitează accesul cetățenilor la informațiile referitoare la mediu, constituind totodată o platformă de exprimare a opiniilor.”

Eforturile depuse pentru îmbunătățirea calității apelor pentru scăldat trebuie văzute în contextul eforturilor Europei de a atinge o stare ecologică și de mediu bună, în conformitate cu Directiva UE privind apa și cu Directiva-cadru privind strategia marină.

Rezultatele din 2009 confirmă o tendință ascendentă pe termen lung

Dintre cele 20 000 de zone pentru scăldat monitorizate în întreaga Uniune Europeană în 2009, două treimi sunt zone costiere, iar restul se situează de-a lungul râurilor și lacurilor. Respectarea valorilor obligatorii (cerințele minime de calitate) în cazul zonelor costiere a crescut de la 80% în 1990 la 96% în 2009. În ceea ce privește apele interioare, creșterea a fost și mai semnificativă, de la 52% la 90%.

Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o ușoară reducere a numărului de ape pentru scăldat care respectă standardele minime de calitate, această reducere fiind de sub 1 punct procentual în cazul apelor pentru scăldat din zonele costiere și sub 3 puncte procentuale în cazul apelor pentru scăldat interioare.

În perioada 2008 – 2009, respectarea valorilor orientative mai stricte a crescut cu mai puțin de 1 punct procentual în cazul zonelor costiere, ajungându-se la 89%, însă a scăzut cu mai puțin de 3 puncte procentuale în cazul apelor interioare, ajungându-se la 71%. Astfel de fluctuații anuale nu sunt neobișnuite în ultimii ani.

Aproape toate zonele costiere pentru scăldat din Cipru, Franța, Grecia și Portugalia au respectat valorile orientative mai stricte[1]. Numai 2% din apele pentru scăldat din UE au făcut obiectul unei interdicții în 2009, îndeosebi în Italia. Deși apele pentru scăldat interioare prezintă o mare varietate în ceea ce privește calitatea apei, marea majoritate a acestor ape au respectat, în Finlanda, Franța, Germania și Suedia, valorile orientative.

Paisprezece state membre desfășoară activități de monitorizare în conformitate cu noua Directivă privind apa pentru scăldat

Pentru a determina calitatea apelor pentru scăldat, acestea sunt supuse unei serii de teste bazate pe parametri fizici, chimici și microbiologici. Statele membre trebuie să respecte valorile obligatorii prevăzute de Directiva privind apa pentru scăldat[2], însă, pe de altă parte, ele pot alege să respecte valorile orientative (neobligatorii) mai stricte.

În 2006, a intrat în vigoare o nouă Directivă privind apa pentru scăldat[3], care a actualizat parametrii și dispozițiile privind monitorizarea, pe baza celor mai recente date științifice. Noua directivă pune un accent mai mare pe informarea publicului cu privire la calitatea zonelor pentru scăldat. Până în 2015, statele membre trebuie să implementeze integral noua directivă, însă paisprezece dintre acestea (Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Spania, Suedia, Țările de Jos și Ungaria) au desfășurat deja activități de monitorizare a zonelor pentru scăldat pe parcursul sezonului 2009, în conformitate cu cerințele prevăzute de noua directivă.

Informații suplimentare:

• Raport 2010