Poluarea atmosferică: cunoaşterea este esenţială pentru abordarea problemei

Agenţia Europeană de Mediu desfăşoară activităţi în legătură cu o mare varietate de aspecte de mediu. În ceea ce priveşte aspectele legate de calitatea aerului, ce activităţi anume întreprinde AEM?

Pe scurt, analizăm calitatea aerului din exterior, de unde anume provin poluanţii, care sunt nivelurile la care suntem expuşi şi cum ne afectează, atât pe noi, cât şi mediul. În termeni mai tehnici, analizăm datele referitoare la nivelurile concentraţiilor în aerul ambiant şi datele referitoare la emisii – cantităţile eliberate în atmosferă. De asemenea, estimăm expunerea populaţiei la diferiţi poluanţi.

Există mii de staţii de monitorizare a calităţii aerului în întreaga Europă, care urmăresc nivelurile concentraţiilor pentru diferiţi poluanţi. Majoritatea acestor staţii raportează datele la AirBase, baza de date europeană pentru calitatea aerului, administrată de AEM. AirBase conţine informaţii şi date de monitorizare pentru 38 de ţări participante şi deţine informaţii cu privire la peste 100 de poluanţi atmosferici. Unsprezece dintre aceştia sunt reglementaţi de legislaţia UE privind calitatea aerului.

Odată ce ţările pun la dispoziţie datele, noi verificăm dacă aceste date sunt armonizate şi conforme cu dispoziţiile legislaţiei UE. Datele sunt, de asemenea, analizate în cadrul mai multor activităţi de asigurare a calităţii şi de verificare a calităţii, care implică o cooperare strânsă cu ţările care furnizează datele. Apoi, elaborăm prezentări generale şi evaluări, precum raportul privind calitatea aerului pe care îl publicăm la jumătatea lunii octombrie.

Ce indică cele mai recente date despre calitatea aerului în Europa?

Există atât un mesaj pozitiv, cât şi unul negativ. Vestea bună este că în ultimele decenii, situaţia s-a îmbunătăţit substanţial în ceea ce priveşte expunerea la mai mulţi poluanţi. De exemplu, numărul persoanelor expuse la dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb şi benzen a scăzut semnificativ. La nivelul UE, mai puţin de 2 % din locuitorii zonelor urbane sunt expuşi la depăşiri ale standardelor de calitate a aerului stabilite de legislaţia UE pentru aceşti poluanţi.

Reversul medaliei este că aceşti poluanţi, în legătură cu care am obţinut cele mai semnificative reduceri, nu sunt cei care dăunează cel mai mult sănătăţii umane şi mediului. În special, particulele în suspensie şi ozonul de la nivelul solului, care prezintă un mare risc relativ de a cauza deteriorarea sănătăţii şi decese premature, continuă să fie prezenţi în aerul ambiant la niveluri ridicate. Până la o treime din populaţia urbană din UE continuă să fie expusă unor niveluri care depăşesc limita sau valorile-ţintă stabilite de UE.

În ansamblu, putem observa o scădere lentă a concentraţiilor celor mai dăunători poluanţi, ceea ce înseamnă o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului în ceea ce priveşte aceşti poluanţi. Totuşi, am observat, de asemenea, că în unele locuri concentraţiile acestor poluanţi au crescut în ultimul deceniu. Acest lucru este, cu siguranţă, un aspect îngrijorător.

De unde provin aceşti poluanţi?

Arderea combustibililor este o sursă importantă. Există numeroase sectoare unde se ard combustibili, de exemplu pentru transport, producerea energiei, în industrie şi încălzirea locuinţelor. Agricultura este o altă sursă importantă.

Poluanţii atmosferici pot fi eliberaţi direct în atmosferă (emisii primare) sau se pot forma ca urmare a reacţiilor chimice în care sunt implicate substanţele precursoare.

În această privinţă, rezultatele sunt, de asemenea, împărţite. De exemplu, emisiile de particule primare în suspensie au scăzut în UE cu 14 % în ultimul deceniu. Dintre precursorii particulelor în suspensie, unii au fost reduşi semnificativ, precum dioxidul de sulf, care a fost redus la jumătate. În cazul altor precursori, reducerile de emisii au fost limitate. De exemplu, emisiile de amoniac, care provin în cea mai mare parte din agricultură, au scăzut cu doar 7 %.

Trebuie să ţinem cont şi de faptul că reducerea emisiilor nu determină automat reduceri similare ale concentraţiilor. Există legături complexe între emisiile de poluanţi atmosferici şi calitatea aerului. Printre acestea se numără înălţimea emisiilor, transformarile chimice, reacţiile la lumina soarelui, alte contribuţii naturale şi de ordin hemisferic şi impactul condiţiilor meteorologice şi al topografiei. Reducerea semnificativă a emisiilor este imperativă pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.

Cum contribuie în mod efectiv activitatea dumneavoastră la îmbunătăţirea calităţii aerului în Europa?

Noi punem aceste informaţii la dispoziţia publicului general şi a factorilor de decizie atât de la nivel european, cât şi de la nivel naţional. Furnizăm date şi informaţii referitoare la starea de fapt şi tendinţele în legătură cu calitatea aerului ambiant, emisiile de poluanţi atmosferici şi ratele de expunere. Aceste cunoştinţe sunt apoi utilizate pentru îmbunătăţirea politicilor referitoare la aer, care în ultimă instanţă au ca scop protejarea publicului şi a mediului împotriva nivelurilor ridicate ale poluării atmosferice. Este imposibil să se elaboreze politici eficace fără monitorizarea şi înţelegerea situaţiei actuale şi a cauzelor sale.

De asemenea, analizăm modul în care legislaţia în materie de calitate a aerului este pusă în aplicare la nivel local. Recent, am finalizat un proiect împreună cu mai multe oraşe din Europa. Acest proiect ne-a ajutat să identificăm măsuri care au fost considerate de succes în aceste oraşe, precum asigurarea conformităţii cu standarde noi privind conţinutul redus de sulf în combustibilii pentru transportul naval în zonele portuare, interzicerea comercializării, vânzării şi distribuţiei cărbunelui bituminos, conversia combustibilului pentru încălzirea locuinţelor şi crearea de reţele de termoficare. Acest proiect ne-a arătat că există cu siguranţă un volum imens de informaţii şi experienţă din care putem învăţa şi pe care le putem transmite mai departe.

Valentin Foltescu

Interviu publicat în ediţia nr. 2013/1 a buletinului de ştiri AEM