Orașe sustenabile: transformarea peisajelor urbane ale Europei

Orașul Tallinn, capitala Estoniei, a fost desemnat recent câștigătorul premiului „Capitala europeană verde” 2023, alăturându-se unui grup select format din numeroase alte orașe europene precum Stockholm, Hamburg, Copenhaga, Grenoble, Ljubljana, Lisabona și Lahti. Premiul „Frunza verde” 2022, conceput pentru orașe cu populația cuprinsă între 20 000 și 100 000 de locuitori, a fost decernat orașelor Valongo din Portugalia și Winterswijk din Țările de Jos. Am avut privilegiul de a participa la deliberările juriului. Experiența de a vedea acțiunile pe care le întreprind orașele europene pentru a deveni sustenabile, pregătindu-se totodată să facă față provocărilor viitoare, mi-a adus extrem de multă inspirație și împlinire. Dar calea către sustenabilitatea urbană nu este una ușoară.

Aproximativ trei europeni din patru locuiesc la oraș. Orașele sunt sisteme complexe, care reunesc comunitățile și mediul într-un cadru viu, aflat în continuă evoluție. Sunt centre sociale, culturale și economice integrate în regiunile care le înconjoară. Dincolo însă de aceste aspecte comune, fiecare oraș și municipiu din Europa este unic în felul său. De-a lungul istoriei, ele și-au format trăsături distincte modelate de geografie, de locuitori și de sistemele sociopolitice. Din acest motiv, și provocările cu care se confruntă orașele variază considerabil.

Unele orașe se confruntă cu îmbătrânirea sau reducerea populației, în timp ce altele sunt în creștere. Declinul unui sector economic cum ar fi industria grea, turismul sau pescuitul poate afecta puternic economia unor orașe, pe când alte orașe pot deveni magneți pentru inovarea economică, atrăgând tinere talente din întreaga UE. În mod similar, impactul asupra mediului poate varia considerabil.

Instrumentele noastre, cum sunt indicele european al calității aerului și instrumentul de vizualizare a calității aerului orașelor europene, ne arată că nu respirăm cu toții același aer. Cauzele și consecințele sunt diferite. Alte evaluări și alți indicatori arată că diversele regiuni – și orașe – vor fi afectate diferit de schimbările climatice. Orașele de coastă, în special cele din nord-vestul Atlanticului, se vor confrunta cu riscuri mai mari de a fi inundate de valurile aduse de furtuni, în timp ce în sud alte orașe se pot confrunta cu deficit de apă sau cu incendii forestiere. Studiile noastre relevă și faptul că unele comunități și grupuri dintr-un anumit oraș, în special vârstnicii, sunt mai vulnerabile, deoarece pot fi afectate de pericole de mediu multiple, cum ar fi poluarea aerului sau poluarea fonică.

În același timp, chiar dacă caracteristicile lor și provocările cu care se confruntă sunt diferite, toate orașele trebuie să ia măsuri pentru a se pregăti pentru impactul schimbărilor climatice. Toate orașele trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor de neutralitate climatică, economie circulară și biodiversitate, asigurând totodată un mediu mai curat și mai sănătos și oferind oportunități sociale și economice mai bune pentru locuitorii lor.

Majoritatea orașelor europene sunt locuite de secole, iar străzile, cartierele și clădirile lor reflectă această moștenire culturală. Viteza cu care putem să înlocuim fondul construit sau să reabilităm clădirile existente ori să creăm noi variante de transport este determinată parțial de infrastructura existentă. În cazul acestor orașe, realizarea sustenabilității necesită o atenție sporită.

Chiar dacă obiectivul final este același, calea către sustenabilitate va trebui fără îndoială adaptată la caracteristicile și problemele distincte ale fiecărui oraș. Noi, la Agenția Europeană de Mediu am reunit părțile interesate în acest proces, cu scopul de a elabora un cadru conceptual comun, care constituie baza raportului și a notei informative pe care le-am publicat recent, precum și a evaluărilor noastre viitoare pe această temă. Cadrul este menit să ajute autoritățile orașelor și responsabilii de elaborarea politicilor să proiecteze tranziția către sustenabilitate analizând sustenabilitatea urbană din șase perspective diferite: orașul circular, orașul rezilient, orașul cu emisii scăzute de dioxid de carbon, orașul verde, orașul incluziv și orașul sănătos.

De la crearea unor zone verzi și albastre în centrul orașului până la integrarea transportului public în sisteme de mobilitate activă, precum ciclismul și mersul pe jos, sau realizarea unor sisteme de reciclare mai eficace, soluțiile pe care le pot adopta orașele în tranziția către sustenabilitate urbană sunt nenumărate. Adoptarea pe scară mai largă a unor inovații tehnologice precum vehiculele electrice sau munca la distanță poate să accelereze procesul. De asemenea, capitalele europene verzi ne arată în mod clar că o viziune coerentă pe termen lung, sprijinită de structurile de guvernanță relevante, precum și de cunoștințe și date, poate să transforme cu adevărat un oraș în câteva decenii.