Interviu – Ce ne pot spune sateliții despre Pământ: sateliții Sentinel din cadrul programului Copernicus

Care a fost reacția dumneavoastră când a decolat Sentinel-2C?

A fost incredibil de emoționant. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost impactul asupra mea. Stăteam acolo, complet în întuneric, iar din locul în care ne aflam nici măcar nu puteam vedea punctul de lansare a rachetei.

A apărut apoi brusc o lumină în depărtare, străpungând întunericul, și am văzut-o ridicându-se. Sunetul a fost întârziat, deoarece rampa de lansare era foarte departe, făcând așteptarea mai lungă. În momentul în care sunetul a ajuns la noi, am fost copleșiți.

Racheta a desenat acest semicerc perfect pe cer și, la un moment dat, a dispărut în niște nori joși, după care a reapărut. A fost impecabil, aproape că părea ireal. Mi-am spus: „Se întâmplă acum!”.

© ESA–S. Corvaja

Am lucrat cu imagini din satelit încă de la teza mea de master în Wageningen, la începutul anilor 2000. Am știut dintotdeauna despre existența sateliților – sunt acolo, sus, colectând date – dar lansarea concretă a unuia în spațiu era pentru mine mai mult un concept abstract.

După ce am asistat la lansarea rachetei, totul a devenit real într-un mod pe care mi-e greu să-l descriu. Este un gând simplu, dar mi s-a părut profund în acel moment.

Ce îmbunătățiri a adus Sentinel-2C?

Sentinel-2C asigură continuitatea pentru Sentinel-2A. Programul Copernicus al Uniunii Europene este vast, iar întreținerea pe termen lung trebuie să constituie un element esențial al planului. Sentinel-2C va asigura continuitatea datelor, făcând legătura dintre Sentinel-2A, 2B și, în cele din urmă, 2D. Acești sateliți funcționează în perechi, oferind o bază solidă pentru activitatea noastră în cadrul Serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre (CLMS).

Continuitatea este esențială pentru tipul de monitorizare pe termen lung pe care o desfășurăm la CLMS și la Agenția Europeană de Mediu (AEM). Când sunt tratate date de mediu, nu este vorba întotdeauna despre mărirea rezoluției sau a frecvenței, ci despre construirea unei serii cronologice coerente pe parcursul mai multor ani. Dacă se fac schimbări prea des, devine dificil de păstrat coerența.

Datorită Sentinel-2C, vom putea avea o serie cronologică fiabilă de la lansarea Sentinel-2A până la următoarea generație de sateliți, acoperind o perioadă de aproximativ 15 ani. Acest flux coerent de date este inestimabil pentru a urmări schimbările de mediu de-a lungul timpului.

Generațiile viitoare de sateliți Sentinel vor continua să aducă îmbunătățiri, de exemplu o mai bună rezoluție spațială și alte caracteristici.

Ce se întâmplă cu sateliții mai vechi?

Sentinel-2A va fi retras în cele din urmă. Au existat discuții cu privire la menținerea simultană pe orbită a trei sateliți, pentru a mări frecvența colectării datelor, permițând captarea de imagini o dată la trei zile în loc de cinci zile.

Cei mai puternici susținători ai acestei idei au fost țările scandinave și Austria, unde plafonul de nori de deasupra terenurilor muntoase face dificilă obținerea de informații. Sentinel-2A și-a depășit deja durata de viață preconizată de șapte ani. Deși este încă funcțional, se apropie de sfârșitul misiunii sale, astfel încât Comisia Europeană a luat decizia să nu-l mai păstreze.

Cum utilizează CLMS datele obținute de la Sentinel-2?

CLMS este unul dintre cei mai mari utilizatori ai satelitului Sentinel-2, deoarece este un satelit conceput pentru a monitoriza suprafața terestră, iar noi suntem serviciul de monitorizare a suprafeței terestre în cadrul programului Copernicus. Este motivul pentru care am participat la definirea caietului de sarcini pentru misiunea Sentinel-2 și pentru care participăm la definirea misiunilor viitoare.

Furnizorii noștri de servicii utilizează imaginile Sentinel-2 pentru a crea diverse produse, furnizând informații legate de acoperirea terenurilor, folosirea terenurilor, starea vegetației, resursele de apă și chiar variabile energetice. De exemplu, putem utiliza învățarea automată pentru a clasifica acoperirea terenurilor în mod automat sau pentru a obține produse legate de starea vegetației. Ca alternativă, putem utiliza datele și pentru a efectua analize privind folosirea terenurilor, de exemplu diferențierea livezilor de plantațiile viticole, care se realizează adesea manual.

Cum influențează aceste date viața de zi cu zi a europenilor?

Datele sunt utile și dincolo de politică și administrație. De exemplu, fermierii le pot utiliza pentru a monitoriza sănătatea culturilor, detectând deficitele de apă, excesul de umiditate sau nevoia de a aplica îngrășăminte. Industria lemnului poate evalua starea pădurilor fără a fi nevoie de inspecții la fața locului.

Constatăm, de asemenea, un interes din ce în ce mai mare din partea companiilor de asigurări, care utilizează datele noastre pentru a evalua cererile de despăgubiri. Instituțiile financiare încep să utilizeze datele pentru certificarea sustenabilității și evaluarea riscurilor.

Există un potențial enorm ca aceste date să fie utilizate în domenii precum protecția civilă, respectarea legislației de mediu și chiar prevenirea infracțiunilor împotriva mediului, cum ar fi exploatarea forestieră ilegală sau extracția apei. Unul dintre serviciile Copernicus a fost însărcinat cu monitorizarea respectării legislației de mediu, care include combaterea activităților ilegale, de exemplu gropi de gunoi ilegale sau tăieri ilegale de arbori. Deși CLMS nu furnizează produse specifice în acest scop, datele noastre pot fi foarte bine utilizate de terți pentru a identifica astfel de activități. Este un instrument puternic pentru a asigura respectarea legislației de mediu.

Și trebuie să adaug că toate aceste date sunt disponibile și accesibile online și gratuit.

Cum pot fi utilizate produsele de supraveghere terestră ale Copernicus la nivel european?

Unul dintre avantajele produselor noastre este coerența. Dacă doriți să cunoașteți situația unui anumit lucru în toată Europa, produsele noastre oferă o imagine de ansamblu coerentă asupra întregului continent. Este un avantaj esențial deoarece, în timp ce seturile de date naționale au, de obicei, o calitate superioară pentru anumite țări, noi oferim date armonizate pentru întreaga zonă de interes. De exemplu, unul dintre produsele noastre emblematice este Corine Land Cover, care utilizează aceeași definiție a claselor de acoperire a terenurilor în toate cele 39 de țări membre ale SEE și în Regatul Unit. Această coerență reprezintă un avantaj major, deoarece se pot compara clasele de acoperire a terenurilor, de exemplu, în Italia și Irlanda, știind că acestea sunt clasificate după aceleași criterii.

Acest lucru face din Corine Land Cover unul dintre produsele cele mai utilizate și mai frecvent descărcate. Proiectul datează din 1990, iar următoarea actualizare a avut loc în 2000. De atunci, este actualizat o dată la șase ani, iar în prezent lucrăm la actualizarea pentru 2024.

Cum vedeți în viitor influența datelor Sentinel asupra politicilor de mediu și climatice?

În prezent, lucrăm la definirea celei de a treia faze a programului Copernicus, care va cuprinde noi misiuni axate pe domenii precum umiditatea solului și calitatea apei. Există o misiune de care sunt deosebit de încântată: imagistica hiperspectrală, care ne va permite să monitorizăm mai detaliat nu numai sănătatea vegetației, ci și compoziția solului. Teza mea de masterat s-a axat pe datele hiperspectrale, așadar m-am implicat personal în evoluția acestei tehnologii.

În viitor, vom continua să ne adaptăm portofoliul la aceste noi capacități. Odată cu următoarea generație de sateliți Sentinels și cu misiunile de extindere, vom fi în măsură să îmbunătățim calitatea datelor pe care le utilizăm și să adăugăm noi capacități de monitorizare. Este o perioadă foarte interesantă pentru observarea Pământului.

Care sunt punctele esențiale de reținut despre Copernicus și programul Sentinel?

Programul Copernicus a transformat profund observarea Pământului. Când am început să lucrez în acest domeniu, aveam acces doar la una sau două imagini, iar acum putem accesa gratuit o multitudine de date. Acest lucru a creat o nouă paradigmă în domeniul de observare a Pământului, făcând posibilă punerea în practică a conceptelor care altădată erau pur teoretice. A fost revoluționar.

Ar trebui să fim extrem de mândri că Europa a condus această inițiativă, inspirând alți actori globali, precum NASA, să îi urmeze exemplul. Disponibilitatea datelor deschise a revoluționat modul în care ne monitorizăm planeta și a avut un impact enorm asupra științelor aplicate.