următorul
anteriorul
articole

Contextul politicii

Pagină Data ultimei modificări 2023-11-23
În cadrul Uniunii Europene, cel de-al şaselea Program de acţiune privind mediul (PAM 6) are drept obiectiv atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu determine impacturi inacceptabile şi riscuri asupra sănătăţii umane şi a mediului. UE acţionează la multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea aerului: pe cale legislativă, prin cooperarea cu sectoarele responsabile de poluarea aerului, prin autorităţile naţionale, regionale şi prin organizaţiile neguvernamentale şi prin cercetare. Politicile UE vizează reducerea expunerii la poluarea aerului prin reducerea emisiilor şi stabilirea de limite şi valori ţintă pentru calitatea aerului.

Programul Un aer curat pentru Europa (CAFE), stabilit în conformitate cu PAM 6, asigură consiliere pe termen lung privind politicile integrate şi strategice referitoare la poluarea aerului. Strategia tematică privind poluarea atmosferică din 2005, susţinută de programul (CAFE), prezintă obiective şi măsuri ambiţioase dar rentabile pentru politica europeană privind calitatea aerului până în 2020.

Emisii de poluanţi în aer

La nivelul unui stat membru, Directiva privind plafoanele naţionale de emisie (Directiva NEC) impune plafoane de emisie (sau limite) pentru emisiile a patru dintre poluanţii principali ai aerului (oxizi de azot, dioxid de sulf, compuşi organici volatili nemetan şi amoniac) care dăunează sănătăţii umane şi mediului. Comisia Europeană va propune o Directivă NEC revizuită la sfârşitul anului 2008. Mai multe detalii sunt oferite aici.

O altă legislaţie importantă a UE este orientată asupra reducerii emisiilor de poluanţi ai aerului din surse specifice, de exemplu:

La nivel internaţional, problema emisiilor de poluaţi ai aerului este abordată şi de Convenţia CEE-ONU privind propararea pe rază extinsă, transfrontalieră, a poluanţilor atmosferici (Convenţia PATDL) şi protocoalele acesteia. Protocolul „poluanţilor multipli” Gothenburg conform Convenţiei PATDL cuprinde plafoanele naţionale de emisie care sunt la fel sau mai puţin ambiţioase decât cele prevăzute în Directiva NEC a UE.

Calitatea aerului

Noua Directivă privind calitatea aerului a UE, Directiva privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, este una dintre măsurile importante stabilite pentru abordarea calităţii aerului în conformitate cu Strategia tematică privind poluarea aerului. Aceasta este prima directiva UE care cuprinde limite cu privire la concentraţiile din aer dePM 2,5 (pulberi fine de suspensie). Această directivă consolidează totodată într-o singură directivă diferite acte legislative existente privind calitatea aerului. Guvernelor li s-a oferit un termen de doi ani (de la 11 iunie 2008) să-şi alinieze legislaţia la dispoziţiile directivei.

Până atunci, se menţine cadrul politic european existent privind calitatea aerului. Această legislaţie a stabilit standarde şi obiective pe baza factorilor de sănătate pentru o serie de poluanţi ai aerului şi cuprinde:

  • Directiva-cadru privind calitatea aerului. Aceasta descrie principiile de bază privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în statele membre. Directiva specifică, de asemenea, poluanţii pentru care s-au dezvoltat şi specificat în legislaţia ulterioară standarde şi obiective privind calitatea aerului (cele patru directive „fiice”);
  • Decizia „Schimb de informaţii” de stabilire a unui schimb reciproc de informaţii şi date provenind de la reţele şi staţii individuale de măsurare a poluării aerului înconjurător în statele membre ale UE.

Mai multe informaţii referitoare la politicile şi legislaţia privind poluarea aerului: Direcţia Generală pentru Mediu a Comisiei Europene

Permalinks

Geographic coverage

Acţiuni asupra documentului