Zona urbană

„În loc să deteriorăm ecosisteme, de ce nu am începe să le creăm?”, spune Profesor Jacqueline McGlade. „Deţinem tehnologia şi competenţele de proiectare necesare. Există exemple ale viitorului peste tot în Europa, însă acestea sunt firide de inovaţie. Trebuie să trecem de la firide de inovaţie la oraşe ale viitorului.”

„De exemplu, lumina – este o resursă naturală. Oamenilor le place să lucreze şi să trăiască înconjuraţi de lumina naturală. Construcţiile se pot folosi cu uşurinţă de lumina naturală. Sau grădinile verticale. Grădinile verticale înseamnă să ne transformăm oraşele în ferme urbane durabile în care să cultivăm pe şi în interiorul clădirilor noastre.

„Ideea de pereţi vii şi loturi verticale este foarte veche, ea datează din vremea Grădinilor suspendate din Babilon. Este uluitor faptul că nu am făcut mai mult în această privinţă până acum, însă acum există o urgenţă nouă de a ne schimba habitatele datorită schimbărilor climatice”, spune Profesor McGlade.

Temperaturile mai mari în oraşe, determinate de beton şi de asfaltul care absoarbe căldura şi o eliberează lent, ar însemna un sezon de cultivare mai lung şi un randament îmbunătăţit. Apa de ploaie ar putea fi colectată pe acoperişuri, iar sisteme de ţevi ar putea permite ca aceasta să se scurgă la fiecare nivel. Plantele ar avea de asemenea un efect de izolare, păstrând spaţiului din interior în care trăim să fie răcoros vara şi cald iarna.

Populaţii pe picior de migrare

Populaţia la nivel global se constituie în oraşele noastre. Se prevede că 80% populaţia estimată a globului va locui în zonele urbane în 2050. Multe dintre oraşele noastre se luptă să facă faţă problemelor de mediu şi sociale determinate de presiuni precum supraaglomerarea, sărăcia, poluarea şi traficul.

Tendinţa spre urbanizare este prevăzută a continua. În lume, oraşele ocupă numai 2% din suprafaţa Terrei însă reprezintă jumătate din populaţia lumii⁽²⁰⁾. În Europa, 75% dintre noi locuim în oraşe. Este posibil ca acest procent să crească la 80% până în 2020. Oraşele Europei reprezintă actualmente 69% din utilizarea energetică şi determină prin urmare majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră. Impacturile de mediu asupra oraşelor iau amploare şi se întind până departe ca urmare a

faptului că depind de regiuni din exterior pentru a satisface cererea de energie şi resurse şi pentru a depozita deşeuri. Un studiu al Greater London⁽²¹⁾ estimează că Londra are o amprentă de 300 de ori mai mare decât regiunea sa geografică – corespunzătoare unei suprafeţe de aproape jumătate din tot Regatul Unit. Poluarea din oraşe are impact deseori asupra zonelor din afara oraşelor.

Schimbările climatice reprezintă o nouă şi îngrijorătoare ameninţare pentru viaţa la oraş. Unele oraşe vor suferi foarte mult ca urmare a schimbărilor climatice. Aceasta ar putea agrava inegalităţile sociale: deseori săracii sunt cei expuşi riscurilor şi nu au resurse să se adapteze. Schimbările climatice vor afecta şi mediul urban: calitatea aerului şi a apei, spre exemplu.

De la adaptare la o gândire nouă

Aşadar, regiunile noastre urbane şi oraşele se confruntă cu multe probleme care pleacă de la cele sociale, la cele de sănătate şi mediu. Însă apropierea oamenilor, a companiilor şi a serviciilor care au fost asociate cu cuvântul oraş înseamnă că există şi oportunităţi uriaşe.

Amplasamentele urbane oferă oportunităţi importante pentru un trai durabil. Densitatea populaţiei înseamnă deja călătorii mai scurte spre locul de muncă şi servicii, o utilizare mai mare a transportului în comun şi locuinţe mai mici care necesită mai puţină iluminare şi încălzire. Ca urmare, locuitorii oraşelor consumă mai puţină energie pe cap de locuitor decât locuitorii din mediul rural.⁽²²⁾

Oraşele noastre se află totodată într-o postură unică în ceea ce priveşte reducerea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea. Caracteristicile fizice, proiectarea, guvernarea şi locaţia unui oraş sunt doar o parte a factorilor care pot contribui la sau pot rezolva ambele probleme.

În mod clar, metodele inginereşti - precum barierele pentru inundaţii - sunt numai o parte a soluţiei. Adaptarea presupune şi regândirea fundamentală a structurii şi gestionării urbane şi ar trebui „integrată” în toate politicile aferente, inclusiv în ceea ce priveşte destinaţia terenului, locuinţele, gestionarea apei, transportul, energia, echitatea socială şi sănătatea.

Prin regândirea structurii urbane, a arhitecturii, a transportului şi a planificării putem să ne transformăm oraşele şi peisajele urbane în „ecosisteme urbane” în principal pentru a reduce schimbările climatice (un transport mai bun, o energie mai curată) şi pentru adaptare (case plutitoare, grădini verticale). O planificare urbană mai bună va îmbunătăţi calitatea vieţii în ansamblu şi va dezvolta noi oportunităţi de angajare prin consolidarea pieţei pentru noi tehnologii şi o arhitectură verde.

Cheia se află în a planifica oraşe în aşa fel încât să faciliteze un consum mai mic pe cap de locuitor prin mijloace precum un transport urban durabil şi o energie redusă la nivel de locuinţe. Tehnologiile noi de eficienţă energetică şi resurse regenerabile, precum energia solară sau eoliană şi combustibilii alternativi, sunt la fel de importante deoarece oferă oportunităţi pentru persoane şi organizaţii pentru a-şi schimba comportamentul.

Proiectarea viitorului

„Viitorul se va dovedi a fi diferit faţă de ce aşteptăm – doar de acest lucru putem fi siguri. Ne facem planuri în privinţa acelei incertitudini”, spune Johan van der Pol, director adjunct al Dura Vermeer, o companie olandeză de construcţii care proiectează şi construieşte acum IJburg, un nou cartier flotant în Amsterdam.

Ijburg este unul din cele mai ambiţioase proiecte pe care le-a iniţiat vreodată primăria din Amsterdam. O populaţie în dezvoltare şi un nivel al apei în creştere au determinat oraşul intens populat să fie creativ: experimentarea unor noi tipuri arhitecturale dezvoltate chiar pe apă. Noile case sunt „ancorate” de debarcadere flotante şi conectate la servicii electrice, apă şi de salubritate. Acestea pot fi uşor deconectate şi mutate în altă parte – dând un sens cu totul nou conceptului de „casă mişcătoare”. Oraşul în dezvoltare include sere flotante ecologice unde se cultivă toate soiurile de fructe şi legume.

Casele plutitoare din Ijburg reprezintă numai una dintre mişcările noi ce apar în arhitectură şi planificare urbană. Impactul schimbărilor climatice pornesc de la secete şi valuri de căldură în Europa de sud şi ajung la inundaţii în nord. Oraşele trebuie să se adapteze. În loc să se consolideze numai barierele pentru inundaţii sau navigaţia maritimă, unii arhitecţi, ingineri şi planificatori urbani caută o nouă abordare a vieţii urbane şi la oraş. Aceştia abordează peisajele urbane ca ecosisteme urbane ale viitorului.

Schimbul de experienta  şi bune practici

„Oraşele europene se confruntă cu diferite probleme care impun reacţii diferite”, spune Ronan Uhel, şeful programului Sisteme Naturale şi Vulnerabilitate din cadrul AEM.

„Acele oraşe care încep să ia măsuri din timp vor vedea cele mai bune rezultate privind recuperarea investiţiei în adaptare. Până la această dată, numai o parte din oraşele europene au dezvoltat strategii care să permită adaptarea la „noile” condiţii ale schimbărilor climatice - iar implementarea efectivă a măsurilor a fost până acum limitată în mare parte la proiecte mici”, spune acesta.

Poate alte oraşe nu sunt atât de norocoase în ceea ce priveşte cunoaşterea şi resursele şi vor avea nevoie de sprijin permanent şi orientare. În acest punct, cel mai mare preţ s-ar pune pe îmbunătăţirea schimbului de experienţe şi bune practici între oraşe.

„Thisted este o comunitate mică din vestul Danemarcei care îşi asigură singură toată energia. Uneori, aceasta asigură energie şi pentru reţeaua naţională. Această comunitate îşi recuperează destinul. Sună filosofic însă despre asta vorbim: despre a redobândi ceea ce suntem”, spune Ronan Uhel.

„Am creat societăţi de oameni asistaţi. Deseori avem numai o legătură virtuală cu împrejurimile noastre naturale, cu hrana ambalată în pachete reduse, cu apa noastră. Trebuie să ne redescoperim pe noi înşine şi locul nostru în natură.”

20 Programul de Mediu al Naţiunilor Unite, 2008

21 Greater London Authority

22 IEA, 2008